De doi ani deja, știința medicală adună informații despre noul coronavirus SARS-CoV-2. Omenirea nu are toate informațiile pe acest subiect, dar ceea ce se cunoaște deja i-a ajutat pe specialiștii din medicină să realizeze, într-un timp scurt, o serie de vaccinuri și strategii terapeutice care au salvat de la moarte sute de mii de oameni.

Însă informațiile adunate nu înseamnă că știința nu trebuie să facă eforturi și de acum înainte (inclusiv financiare). Noua variantă Omicron dovedește, o dată în plus, că misiunea științifică în pandemie nu s-a terminat.

Recent, o nouă tulpină SARS-CoV-2 a stârnit interesul lumii medicale internaționale. A primit numele de Omicron și este o variantă SARS-CoV-2 care aparține liniei Pango B.1.1.529.

Numele de Omicron a fost dat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), chiar dacă varianta avea deja un nume. O lucrare publicată în Nature (iulie 2020) făcea referire la posibilitatea apariției acestei tulpini, iar numele se prezenta sub forma unei secvențe de litere și de numere, astfel: B.1.1.529. Pentru a evita considerațiile xenofobe care au apărut în cazul primei variante de coronavirus, numele dat acestei variante nu a mai conținut informații legate de locul în care a fost descoperită.

Ce este Omicron

Omicron este o tulpină complet nouă de SARS-CoV-2. Aceasta a fost de la început temerea oamenilor de știință care, după ce au analizat proprietățile virusului, au evaluat ipoteza conform căreia Omicron ar putea fi un hibrid între varianta Delta a SARS-CoV-2 și un alt coronavirus. Mirarea cercetătorilor a fost aceea că secvența nucleotidică izolată de la Omicron nu a mai fost întâlnită la nici o altă variantă anterioară a noului coronavirus, dar aceeași secvențiere genetică apare la virusul HCoV-229E (care transmite răceala), precum și la virusul imunodeficienței umane (HIV). Temerea cercetătorilor era fundamentată de faptul că în Africa de Sud, locul unde a fost identificat Omicron pentru prima dată, numărul de cazuri de SIDA este în creștere, acolo existând cea mai mare rată de infectare cu HIV din lume. De asemenea, trebuie amintit că SIDA este o afecțiune foarte gravă care slăbește sistemul imunitar și crește, în acest mod, vulnerabilitatea pacientului la infecție.

Cea mai importantă concluzie a cercetătorilor de până acum este aceea că SARS-CoV-2 evoluează, iar Omicron este încă o dovadă că pot apărea variante noi ale virusului, cu o rată de transmisibilitate mai mare decât a celor anterioare. Astfel, se poate vorbi deja despre o adaptare a acestuia la mediu.

Omicron a păstrat multe dintre caracteristicile variantelor anterioare. Cu toate acestea, există deosebirea că Omicron afectează mai curând „porțile de intrare” în organism – bronhiile (de aceea, sunt prezente simptomele puternice de guturai), ajutând în acest fel organismul gazdă să împrăștie virusul către alte gazde (exact la fel ca în cazul unui guturai obișnuit).

O altă concluzie importantă a cercetărilor este cea legată de protecție. Cele mai bune modalități de a ne proteja sunt în continuare:

• masca medicală (masca textilă nu reține particulele foarte mici);
• distanțarea;
• igiena mâinilor și a suprafețelor;
• identificarea rapidă a persoanelor infectate (prin testare), pentru ca acestea să fie izolate și să se poată preveni transmiterea.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat că Omicron are avantajul evoluției. Probabilitatea ca o persoană cu schema completă de vaccinare (Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson) sau care a trecut o dată prin boală să se reinfecteze este mai mare față de tulpinile precedente.

Există cel puțin două motive pentru care Omicron este o variantă de coronavirus:

• evoluția numărului de cazuri;
• faptul că simptomele se manifestă mult mai rapid, în numai 24 de ore, față de 5-7 zile în varianta Delta a virusului.

Când și unde a fost identificată varianta Omicron