Este seara. Ati incheiat programul de lucru, dupa multe ore petrecute in fata computerului. Desi dimineata vedeati bine ceasul de la metrou, acum vi se pare ca imaginea lui este incetosata. Cateodata vi se inrosesc ochii si ii simtiti uscati, alteori acuzati dureri de cap. De ce? Utilizarea computerului timp de 10-12 ore pe zi nu este naturala pentru ochiul uman. 75% dintre persoanele care lucreaza zilnic in fata monitorului au diferite probleme, numite de medici sindromul privitului la computer.
Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.
Exista cel putin doua afectiuni oftalmologice, care pot fi asociate cu privitul indelungat la computer: spasmul acomodativ si astenopia acomodativa.
Spasmul acomodativ se manifesta printr-o contractie exagerata a muschiului cilial, care produce o modificare a curburii cristaliniene si apare o falsa miopie la un ochi normal, din punctul de vedere al dioptriilor. Tulburarea de vedere care apare este la distanta si este insotita de o vedere buna la aproape. De multe ori spasmul acomodativ este favorizat de defectele de refractie, de proasta corectie optica, traumatisme, afectiuni inflamatorii etc.
Astenopia acomodativa apare atunci cand amplitudinea acomodatiei este normala, dar puterea acomodativa este slabita dupa un timp foarte scurt. Din aceasta cauza pacientul citeste la inceput foarte usor, insa dupa o vreme trebuie sa abandoneze cititul pentru cateva minute.
MedLive: Care dintre aceste doua afectiuni este mai des asociata cu privitul indelungat la computer?
Dr. Catalin Popa: La calculator apare mai degraba un spasm al acomodatiei pentru ca este realizat printr-o contractie exagerata a muschiului cilial. Predispusi sunt cei care au activitati intense la aproape, cum ar fi cei care lucreaza la calculator, la microscop sau ceasornicarii. Deasemenea mai sunt predispuse si persoanele cu hipermetropie sau astigmatism, mai ales cel hipermetropic, chiar daca valorile hipermetropiei nu sunt foarte mari.
MedLive: De ce dauneaza vederii activitatile intense la aproape?
Dr. Catalin Popa: Ochiul, ca sa vada fara sa acomodeze deloc, trebuie sa priveasca undeva la 5 m sau mai departe. In oftalmologie infinitul este destul de aproape, pe la 5 sau 6 metri. De la acea distanta mai departe ochiul priveste fara sa faca niciun fel de acomodatie, cu cristalinul relaxat.
MedLive: Ce presupune procesul de acomodatie?
Dr. Catalin Popa: Acomodatia inseamna incercarea permanenta a mecanismelor globului ocular de a proiecta imaginea unui oarecare obiect pe retina. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul cristalinului care este ca o lentila biconvexa, care isi poate modifica curbura. El se poate bomba mai mult sau mai putin, in functie de distanta la care privim, cu ajutorul unor muschi numiti muschii ciliali.
MedLive: Privitul la computer are aceleasi efecte asupra vederii ca si cititul unei carti?
Dr. Catalin Popa: Da, pentru ca si cititul solicita vederea la aproape. Totusi computerul mai implica si alte fenomene complexe. Imaginea pe monitor se obtine altfel decat imaginea unui obiect tiparit. Asta poate sa afecteze in timp ochiul. Nu ochiul in sine ca organ de simt, ci mai degraba la nivel cerebral se produc niste modificari complexe care nu sunt 100% elucidate. Noi nu vedem cu ochiul, ci vedem cu creierul. Creierul preia intotdeauna informatiile pe care i le transmite ochiul prin intermediul nervului optic. Ochiul incearca intotdeauna sa transmita imagini de cat mai buna calitate. Imaginile odata ajunse la creier sunt prelucrate. Daca ochiul nu lucreaza in conditii optime, din cauza suprasolicitarii, imaginile nu mai au claritatea dorita. Astfel se perturba un pic acuitatea vizuala.
MedLive: Cum poate fi definit excesul in cazul privitului la computer? Cate ore sunt recomandate pentru aceasta activitate?
Dr. Catalin Popa: Este greu de apreciat. In primul rand, fiecare om are toleranta lui la activitatea de aproape. Exista si factori care scad capacitatea de a face acomodatie. De exemplu, o hipermetropie nu tolereaza foarte bine o activitate indelungata in fata calculatorului. Pentru a vedea la aproape, ochiul hipermetrop trebuie sa faca un efort suplimentar de acomodatie. Doua ore petrecute in fata calculatorului de un hipermetrop inseamna un efort dublu fata de o persoana normala.
MedLive: Privitul indelungat la televizor este la fel de daunator ca si privitul la computer?
Dr. Catalin Popa: Nu. La televizor ne uitam de la o distanta mai mare, in timp ce la monitor privim de la o distanta mai mica. Daca televizorul se afla la 4-5 metri de noi, privim fara sa facem acomodatie, pe cand la calculator monitorul sta aproape, iar acomodatia este suprasolicitata.
MedLive: Daca am mari un pic fonturile la computer, am reusi sa ne mai ajutam vederea?
Dr. Catalin Popa: Daca te poti indeparta mai mult de monitor, efortul de acomodatie ar mai scadea un pic.
MedLive: Ce simptome sunt asociate sindromului privitului la computer?
Dr. Catalin Popa: Fenomenele descrise variaza de la pacient la pacient. Unii descriu asa numita fuga a literelor din fata ochilor. Foarte multi descriu scaderea acuitatii vizuale la distanta si vin pentru a primi ochelari de distanta, desi in urma unei discutii, chiar pacientul recunoaste ca aceasta problema nu este permanenta, ci intervine mai degraba seara dupa ce pleaca de la serviciu. De cele mai multe ori acestea sunt semnele unei suprasolicitari vizuale. Deci majoritatea pacientilor se plang de o scadere subiectiva a acuitatii vizuale la distanta.
MedLive: Vederea poate fi subiectiva?
Dr. Catalin Popa: In sensul ca la verificarea acuitatii vizuale vederea este de 100%, dar ceva este totusi in neregula. Pacientul parca nu mai vede ca inainte. La aceasta intrebare nu am un raspuns. Nici nu poti sa le oferi pacientilor o dioptrie pentru ca vederea este de 100%, dar din punct de vedere subiectiv ceva s-a intamplat.
MedLive: Se pot corecta aceste probleme de vedere?
Dr. Catalin Popa: Se pot corecta reducand din timpul petrecut in fata calculatorului. Astenopia este reversibila. In realitate lucrul acesta se intampla foarte rar pentru ca nimeni nu renunta la computer. Multi pacienti ar trebui sa isi schimbe profesia. Eu nu stiu vreun pacient care sa fi renuntat la lucrul la calculator pentru ca nu vedea bine cand se ducea acasa.
MedLive: Gimnastica oculara poate fi de ajutor in prevenirea sindromului privitului la computer?
Dr. Catalin Popa: Gimnastica oculara nu este teoretizata in cartile de oftalmologie ca o activitate de imbunatatire a vederii. Pe de alta parte, anumite miscari sau alternarea vederii la distanta cu cea de aproape, sunt recomandate pentru relaxarea ochiului. Dar nu exista o indicatie medicala clara care sa spuna ca trebuie sa misti intr-un anumit fel ochii pentru a obtine o vedere mai buna. Relaxarea musculaturii oculare se face prin privitul la peste 5-6 metri distanta unde vederea este posibila fara acomodatie.
MedLive: In medicina muncii astenopia nu este considerata o boala, prin urmare angajatilor nu li se ofera niciun fel de avantaj pentru a compensa riscul la care acestia se expun lucrand multe ore la computer.
Dr. Catalin Popa: Pentru ca astenopia este reversibila. Daca incetezi activitatea in exces la computer, nu mai apare nici astenopia acomodativa. Nu o poti descrie ca pe o boala profesionala, desi ea este pentru ca, in practica, nu am gasit pe cineva care sa renunte la computer pentru ca avea spasm de acomodatie.
MedLive: Cum definim o boala profesionala?
Dr. Catalin Popa: Atunci cand respectiva afectiune determina niste modificari care nu sunt reversibile decat prin tratament. De regula astenopia si spasmul acomodativ sunt cauzate de activitatile la aproape realizate in exces.
Dr. Catalin Popa este medic specialist in oftalmologie in cadrul Hyperclinicii MedLife.
