Soluții chirurgicale pentru tratamentul obezității

Intervențiile chirurgicale bariatrice au o eficiență mare în eliminarea excesului ponderal și îi permit pacientului să ajungă la o greutate normală în raport cu înălțimea, prin mai multe opțiuni chirurgicale laparoscopice, în decurs de 6-8 luni. Operațiile bariatrice salvează vieți și, cu o minimă disciplină și îndrumare specializată, efectele lor se păstrează timp îndelungat.
Arsenalul de intervenții chirurgicale adresate obezității s-a mărit progresiv în ultima decadă. În prezent, acest tip de intervenții, realizate în clinici specializate, oferă numeroase avantaje pacientului: o rată mare de succes, absența durerii și a cicatricilor postoperatorii, confort postoperator superior și spitalizare scurtă. Dr. Șerban Vasile, medic primar chirurgie generală, supraspecializat în chirurgia obezității în cadrul Spitalului MedLife Medical Park, explică pe larg ce înseamnă chirurgia obezității, cui se adresează, ce investigații sunt necesare și ce se întâmplă după o operație bariatrică.
Ce este chirurgia bariatrică
Chirurgia bariatrică este un domeniu chirurgical care se adresează obezității morbide și care oferă soluții moderne pentru tratamentul unor probleme de sănătate datorate unui exces de greutate cu mai mult de 45 kg. După ce obezitatea a fost declarată „boală” de către Organizația Mondială a Sănătății, au fost implementate multiple variante terapeutice convenționale (medicamentoase, comportamentale, terapii fizicale) și chirurgicale
Procedeele chirurgicale au fost grupate în trei categorii principale:
- procedee restrictive, care limitează drastic ingestia de alimente. Din această categorie fac parte gastric sleeve, inelul gastric, gastroplastia verticală cu inel;
- procedee malabsorbtive, care au rolul de a scădea substanțial absorbția principiilor alimentare la nivelul intestinului subțire. Diversia bilio-pancreatică este principala intervenție malabsorbtivă efectuată, din care au derivat ulterior multiple alte procedee chirurgicale;
- procedeele mixte, care sumează efectele ambelor tipuri enumerate și care sunt cel mai des folosite în lupta cu obezitatea morbidă cu IMC peste 40. Operația reprezentativă din această categorie este gastric bypass.
Pacienți eligibili
Sunt trei categorii de pacienți ce se pot adresa chirurgiei bariatrice, în funcție de indexul de masă corporală (IMC), calculat prin raportul dintre greutatea pacientului în kilograme și pătratul înălțimii în metri:
- Pacienți cu IMC între 30 și 35 (obezitate moderată) și diabet zaharat de tip II ce nu poate fi controlat prin metode terapeutice standard. Acest domeniu al chirurgiei bariatrice poartă numele de chirurgie metabolică.
- Pacienți cu IMC între 35 și 40 (obezitate severă) și afecțiuni concomitente, asociate obezității: diabet zaharat de tip II, hipertensiune arterială, afecțiuni coronariene, sindrom metabolic, dislipidemii severe, afecțiuni osteo-articulare și ale coloanei vertebrale ce impun o scădere rapidă în greutate.
- Pacienți cu IMC peste 40 (obezitate morbidă), indiferent de asocierea sau nu cu alte afecțiuni.
Investigații necesare
Pacienții ajung să se gândească la chirurgia bariatrică atunci când toate celelalte metode de scădere ponderală nu au dat rezultate. Pentru a putea face o operație bariatrică, pacientul trebuie să completeze un plan standardizat de investigații preoperatorii, general valabil indiferent de procedura chirurgicală pe care o va efectua. Acestea au rolul de a crea un tablou cât mai complet al statusului biologic al pacientului și al afecțiunilor asociate obezității.
Afecțiunile severe, în special cele respiratorii și cardiace, necesită reechilibrare preoperatorie specifică pentru a scădea rata complicațiilor peri și postoperatorii. Astfel, pacientul trebuie să facă un set de analize, ecografie abdominală, endoscopie, radiografie pulmonară, spirometrie, ECG și consulturi interclinice: gastroenterologic, pneumologic, cardiologic, endocrinologic și diabetologic, evaluare psihologică sau psihiatrică și consult preanestezic. După completarea acestui plan de investigații, intervenția chirurgicală se poate temporiza până la ameliorarea disfuncțiilor severe sub tratament specific.
Metode actuale de intervenție
Intervențiile utilizate frecvent în toate centrele de chirurgie bariatrică sunt:
- gastric sleeve (micșorarea stomacului) eficientă la orice IMC;
- gastric bypass pentru pacienți cu IMC între 40 și 50 și diabet zaharat decompensat, boală de reflux și tulburări de alimentație;
- diversia biliopancreatică pentru cei cu IMC peste 40 și niveluri excesive ale grăsimilor în sânge;
- bypass duodeno-ileal asociat cu sleeve pentru pacienții cu IMC peste 50.
Intervențiile minore de tipul inelului sau balonului gastric sunt folosite din ce în ce mai puțin și, în special, la pacienții superobezi, cu IMC peste 60-70, și au scopul de a produce o scădere moderată în greutate și de a ameliora disfuncțiile respiratorii și cardiace înainte de efectuarea unei proceduri majore enumerate mai sus cu riscuri cât mai mici.
Există, de asemenea, intervenții bariatrice după eșecul în timp al procedurilor descrise anterior. Gastric re-sleeve asociat cu inel gastric de calibrare, redimensionarea rezervorului gastric după gastric bypass cu sau fără inel de calibrare, redimensionarea montajului anastomotic intestinal după gastric bypass sau diversie duodeno-ileală.
Recâștigul ponderal după o procedură bariatrică nu este neapărat un semn al ineficienței procedurii, ci, mai degrabă, al indisciplinei alimentare a pacientului care nu respectă limitările calorice recomandate de nutriționist.
Schimbări benefice pentru sănătate
Diabetul zaharat de tip II este principala afecțiune asociată obezității care este vizată de procedurile bariatrice. După intervenție, glicemiile se stabilizează în absența oricărui tratament chiar și la pacienții care au avut anterior tratament insulinic. Astfel, tratamentul postoperator al diabetului se limitează la monitorizare clinică pe perioade îndelungate, de unde și apariția conceptului de „boală vindecată”.
Pacienții cu hipertensiune arterială înregistrează o normalizare a valorilor tensionale la un interval relativ scurt, de ordinul săptămânilor, ceea ce va impune suspendarea tratamentului medicamentos sub stricta monitorizare a medicului cardiolog. Sindromul metabolic care cuprinde și afecțiunile enumerate mai sus va înregistra o ameliorare netă, cu scăderea valorilor lipidelor circulante și astfel a riscului cardiovascular și neurologic.
Scăderea substanțială în greutate va ameliora simptomatologia afecțiunilor osteoarticulare și ale coloanei vertebrale și va permite efectuarea unor intervenții ortopedice și neurochirurgicale de protezare cu rezultate net superioare celor efectuate pe pacientul obez.
Cazuri medicale deosebite
Recent a venit la control un pacient suplu, înalt, total „transformat în bine”, despre care am crezut inițial că îl operasem de hernie. Am aflat că era la un an și jumătate de la operația gastric sleeve și că slăbise circa 50 kg. Dar nu acesta era principalul motiv de satisfacție și de fericire.
La un control cardiologic ulterior operației de obezitate, după pierderea celor 50 kg în exces, a fost descoperită o triplă stenoză severă, de peste 90%, a vaselor inimii ce necesită o amplă operație deschisă de triplu bypass aorto-coronarian. În lipsa scăderii ponderale, această operație complexă era contraindicată din cauza riscurilor majore, potențial letale, la care se expunea pacientul.
Scăderea marcată în greutate a făcut posibil, și cu riscuri mult diminuate, triplul bypass aorto-coronarian, care s-a desfășurat fără incidente și cu evoluție ulterioară favorabilă. Aveam acum în față o persoană parcă renăscută, cu o siluetă de invidiat, cu o problemă cardiacă rezolvată magistral și cu o poftă de viață și de activități fizice pe care le credea imposibile când cântărea 150 kg.
Indicații postoperatorii
Recuperarea postoperatorie este de scurtă durată, de 7-10 zile, cu o reintegrare socială rapidă, familială și la locul de muncă al pacientului. Fiind o intervenție laparoscopică minim invazivă, pacientul se mobilizează complet din prima zi postoperator. Convalescența este de scurtă durată, pacientul revenind la locul de muncă după 8-10 zile. Activitățile sportive sunt reluate rapid și progresiv, în aproximativ 2-3 săptămâni.
Dieta postoperatorie urmărește reluarea graduală a alimentației pe parcursul a patru mari etape, fiecare cu durata de o lună: lichide clare, semilichide, alimente pasate și alimente solide. Aportul alimentar zilnic nu trebuie să depășească un consum caloric de 800-1.000 kcal inițial și 1.200-1.300 kcal pentru cel puțin 2 ani. Pe o perioadă lungă, consumul caloric nu trebuie să depășească 1.500 kcal pe zi în condițiile în care, teoretic, pacientul poate consuma orice aliment.
La externare, pacientul primește un tratament specific ce conține pansamente gastrice, prokinetice, antiacide, injecții subcutanate cu heparină și un preparat polivitaminic ce trebuie administrat 2-3 luni.
Pacientul va păstra legătura atât cu medicul curant, cât și cu echipa specializată în nutriție, pentru un control cât mai bun al aportului caloric zilnic.
Primul control postoperator este necesar la 7 zile după operație. Controalele se fac lunar în primele 3 luni și trimestrial ulterior, până la un an.
Importanța atitudinii pacientului în succesul chirurgical
Este crucial ca pacientului să i se explice și să înțeleagă tot procesul de pregătire pentru operație, amploarea gestului chirurgical și restricțiile alimentare postoperatorii. În acest fel, el poate intra în tot acest proces de transformare în cunoștință de cauză, cu un moral ridicat și cu optimismul generat de perspectiva câștigării sau recâștigării unei siluete de normoponderal.
Starea generală „de bine”, de satisfacție și optimism, se amplifică după ce sunt observate scăderi de 10, 15 sau chiar 20 kg pe lună, în primele luni postoperator. Câștigarea încrederii pacientului este vitală în a asigura complianța acestuia la rigorile alimentare, la limitările calorice de după operație. Combinarea dietei cu activități sportive plăcute crește atât rata scăderii ponderale, cât și gradul de satisfacție a pacientului.
Articol publicat în revista InfoLife nr. 101, ediția din iunie 2022.
Acest material este realizat cu sprijinul dr. Șerban Vasile, medic primar chirurgie generală, coordonator al departamentului Chirurgie Bariatrică și Minim Invazivă, în cadrul secției Chirurgie Generală a Spitalului MedLife Medical Park București. Dr. Vasile este supraspecializat în chirurgia obezității, chirurgia oncologică digestivă, senologică și ginecologică, chirurgia defectelor herniare, precum și în chirurgia minim invazivă laparoscopică și robotică.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Tratamentul chirurgical al chisturilor ovariene
Cea mai frecventă patologie tumorală genitală benignă la femei, adică non-canceroasă, este reprezentată de chisturile ovariene. Un chist ovarian se formează ca o aglomerare de celule care provin fie din ovar, fie din alte organe. Spre exemplu, chistul dermoid conține resturi embrionare. În...

Tratamentul chirurgical al tumorilor cerebrale
Tumorile cerebrale sunt mase de ţesut care se dezvoltă anormal la nivelul creierului sau în vecinătatea acestui organ. Ele sunt de mai multe tipuri şi pot avea o simptomatologie asemănătoare.Tumorile cerebrale se împart în: benigne și maligne.„În cazul tumorilor benigne, odată îndepă...

Operația de micșorare a stomacului: ce presupune, beneficii, riscuri și recomandări
Operațiile pentru micșorarea stomacului trebuie efectuate numai la recomandarea medicului, pentru persoanele care suferă de obezitate și în cazul în care dietele sau alte modalități pentru pierderea în greutate nu au avut rezultatele dorite.