Spondilolistezis lombar: Cauze, simptome, tratament

Durere persistenta in zona lombara, in special cand mergi sau stai in picioare? Daca da, afla care este afectiunea care o provoaca si vezi daca nu cumva suferi de spondilolistezis. Descopera ce este acesta, care sunt simptomele si cauzele de aparitie ale bolii plus metodele de tratament din randurile de mai jos:
- Spondilolistezis lombar: Cauze, simptome, tratament
-
- Care este riscul sa suferi de spondilolistezis?
- Spondilolistezisul lombar
- Simptomele si semnele spondilolistezisului lombar
- Cauzele spondilolistezisului
- Posibilitatile de tratament pentru spondilolistezisului lombar
-
- Tratament non-chirurgical
- Tratamentul chirurgical
- Concluzii
Care este riscul sa suferi de spondilolistezis?
Spondilolistezisul si spondiloliza apar la aproximativ 4-6% din populatia adulta. Este posibil sa traiti cu spondilolistezis multi ani fara sa o identificati daca nu determina simptome.
pondilolistezisul degenerativ este mai frecvent dupa 50 ani si in special la femei.
Cand apare durerea de spate la tineri, spondilolistezisul istmic (de obicei cauzat de spondiloliza) este una dintre cele mai commune cauze.
Spondilolistezisul lombar
Termenul spondilolistezis provine din cuvintele grecesti spondylos, care inseamna „coloana vertebrala” sau „vertebra” si listhesis, care se traduce prin „alunecare sau miscare”.
Spondilolistezisul reprezinta, asadar, o alunecare a unei vertebre fata de vertebra de sub ea. Alunecarea anterioara -anterolistezisul , este mai frecventa decat alunecarea posterioara – retrolistezis. Afectiunea implica un grad de multe ori important de instabilitate la nivelul coloanei vertebrale, vertebrele miscandu-se mai mult decat ar trebui, si se produce cel mai frecvent la nivelul coloanei lombare. Aceasta modificare biomecanica va pune presiune pe nervii adiacenti vertebrelor alunecate prin tractiune si compresiune provocand dureri lombare sau de membre inferioare, in special la mers sau stat in picioare .
Spondilolistezisul este o conditie medicala dureroasa, dar care poate fi tratata prin metode terapeutice conservatoare sau chirurgicale, in functie de severitatea alunecarii si a semnelor generate de aceasta.
Exista cinci tipuri de spondilolistezis, in functie de etiologie, mecanismul de producere:
- Tipul I: spondilolistezisul congenital (displazic)–apare atunci cand coloana vertebrala copilului nu se formeaza normal, prin dezvoltarea defectuasa sau lipsa formarii unor articulatii ale coloanei; acest lucru se intampla inainte de nastere;
- Tipul II: spondilolistezisul istmic (acut)–apare ca urmare a spondilolizei/alunecarii spontane; afectiunea apare dupa traumatisme care cauzeaza fracturi de stres si modifica pozitia vertebrei.
- Tipul III: spondilolistezisul degenerativ–este cel mai frecvent tip si se manifesta prin degenerarea suprafetelor articulare dintre vertebre (artroza, cu evolutie lenta); afectiunea este cauzata de procesul de imbatranire.
- Tipul IV: traumatic, produs de fracturi, dislocari sau alte leziuni
- Tipul V: patologic: cauzat de infectii, cancer sau alte anomalii osoase.
Nivelul lombar mai frecvent afectat este adesea în zonele L5-S1, urmat de L4-L5 si L3-L4.
Tipurile II (istmic) si III (degenerativ) sunt cele mai des intalnite. Tipul II apare de obicei la adolescentii sau adultii tineri care fac sport de performanta si care au avut o trauma minora. Cauza acestuia este slabirea elementelor posterioare lombare printr-un defect in pars articularis (spondiloliza); la cei mai multi dintre acesti tineri, defectul survine printr-o leziune de suprasolicitare sau o fractura de stres.
Tipul III (degenerativ) poate aparea la pacienti de obicei peste 60 ani si care au osteoartrita. Aceasta forma este de sase ori mai frecventa la femei decat la barbati.
Spondilolistezisul nu trebuie confundat cu spondiloliza, cu spondilita anchilozanta sau cu spondiloza cervicala. Atat spondiloliza, cat si spondilolistezisul provoaca dureri lombare, afectiunile fiind legate intre ele. Spondilolistezisul si spondiloliza apar la aproximativ 4%–6% din populatia adulta.
Spondiloliza apare atunci cand exista o fractura la o vertebra, dar care nu a alunecat inca pe o vertebra inferioara. Spondiloliza poate provoca spondilolistezis atunci cand o fractura conduce la alunecarea discului intervertebral.
Simptomele si semnele spondilolistezisului lombar
Simptomele spondilolistezisului variaza. Cele mai multe cazuri de spondilolistezis nu provoaca simptome. Este posibil ca o persoana sa sufere de spondilolistezis intr-o forma usoara foarte multi ani, fara a fi diagnosticata. Spondilolistezisul acut se produce brusc, iar cel cronic evolueaza in mai multe etape, in care poate fi asimptomatic.
Spondilolistezisul lombar se manifesta la nivel L4-L5 sau L5-S1 al coloanei vertebrale, evolutia sa implicand pusee acute. Durerea are caracter variabil, de obicei localizata strict lombar si induce limitarea mobilitatii.
Persoanele care sufera de spondilolistezis de grad ridicat se pot afla in imposibilitatea de a-si desfasura activitatile zilnice. Unele dintre cele mai frecvente simptome sunt:
- dureri lombare persistente;
- rigiditate la nivelul spatelui si al picioarelor;
- sensibilitatea la nivelul spatelui;
- dureri la nivelul coapselor;
- dureri la miscari de aplecare;
- spasme musculare si dureri la nivelul muschilor fesieri;
- dificultate la mers sau la stat in picioare intervale lungi de timp;
- amorteala, slabiciune la nivelul picioarelor.
Cauzele spondilolistezisului
Cauzele spondilolistezisului/alunecarii intervertebrale variaza in functie de varsta, factori genetici si stil de viata. Copiii pot suferi de aceasta afectiune ca urmare a unui defect din nastere sau a unei fracturi. Cresterea rapida in timpul adolescentei poate constitui un factor favorizant. Cu toate acestea, diferite categorii de persoane pot fi afectate de spondilolistezis din cauza inaintarii in varsta sau pe fondul unor factori genetici. Astfel, printre principalele cauze ale spondilolistezisului se numara:
- suprasolicitarea repetata prin practicarea unui sport precum fotbal, gimnastica, atletism, haltere; sportivii tineri care participa la activitati care intind coloana in zona lombara, cum ar fi gimnastica si fotbalul, sunt mai susceptibili de a dezvolta spondilolistezis. Acesta este, de alfel, unul dintre cele mai frecvente motive pentru durerile de spate manifestate de adolescenti.
- bagajul genetic: unele persoane cu spondilolistezis istmic (acut) au din nastere o sectiune mai subtire a vertebrei numita pars interarticularis. Aceste zone mai subtiri ale vertebrelor sunt mai susceptibile la fracturi si luxatii. Spondilolistezisul degenerativ are o componenta genetica mai ridicata.
- varsta: Pe masura ce o persoana inainteaza in varsta poate dezvolta conditii degenerative ale coloanei vertebrale, pe fondul slabirii vertebrelor in timp. Persoanele cu varsta de peste 50 de ani care au afectiuni degenerative ale coloanei vertebrale pot prezenta un risc mai mare de spondilolistezis.
- obezitatea: din cauza presiunii suplimentare exercitate de greutatea in exces.
- maladia Scheuermann sau hipercifoza juvenila;
- malformatii congenitale.
Posibilitatile de tratament pentru spondilolistezisului lombar
Primul pas al diagnosticului este cel clinic. Daca o persoana sufera de spondilolistezis, este posibil sa aiba dificultati in ridicarea piciorului direct spre exterior pe durata unor miscari simple. Examenul clinic este urmat de investigatia imagistica, radiografia coloanei vertebrale si alte investigatii care sunt efectuate in functie de semnele date de existenta compresiunilor la nivelul radacinilor nervoase si a maduvei spinarii prin investigatiile de tip Computer Tomografic sau RMN.
Spondilolistezisul poate provoca leziuni permanente daca este netratat, de tipul durerilor cronice, amorteli si pareze la nivelul membrelor inferioare, atrofii musculare, multiple afectari ce vor invalida calitatea vietii pacientului si abilitatea de a duce o viata normala.
Tratament non-chirurgical
In stadii incipiente, in care nu exista o compresie importanta si in functie de starea generala de sanatate a persoanei, se poate opta pentru un tratament non-chirurgical care poate include:
- repaus: odihna la pat, interzicerea efortului fizic;
- medicatie: antialgic, antiinflamator si decontracturant muscular;
- injectii: infiltratii locale epidurale cu substante antiinflamatorii;
- kinetoterapie: exercitii de tonifiere a musculaturii paravertebrale; exercitiile zilnice amelioreaza adesea durerea dupa cateva saptamani.
- Stabilizarea si sustinerea externa a coloanei vertebrale: imobilizarea intr-un corset rigid toraco-lombo-sacrat.
Tratamentul chirurgical
Persoanele aflate in stadiile avansate (dureri neresponsive la tratament medicamentos, semne de instabilitate a coloanei si progresia alunecarii, aparitia de noi semne neurologice date de compresiune si suferinta radacinilor nervoase ) sunt supuse unei interventii chirurgicale numita decompresiune lombara cu fuziune spinala. Aceasta se poate efectua minim invaziv sau clasic.
Medicul specialist poate recomanda o interventie chirurgicala daca:
- persoana afectata sufera de spondilolistezis de grad ridicat;
- manifesta dureri puternice;
- a incercat tratamente non-chirurgicale, dar care nu au dat rezultate;
- se afla intr-o urgenta medicala.
Interventia chirurgicala vizeaza decompresia locala a radacinii sau zonei medulare afectate si stabilizarea coloanei vertebrale prin fixarea vertebrei alunecate cu instrumentatie segmentara–rahisinteza cu suruburi si tije de titanium.
Obiectivele chirurgiei sunt:
- ameliorarea durerii de la nivelul nervului afectat;
- stabilizarea coloanei vertebrale la nivelul alunecarii;
- recalibrarea coloanei vertebrale.
Interventia poate implica decompresie cu sau fara fuziune. Interventia cu fuziune spinala are o rata mai mare de succes.
Interventia chirurgicala implica:
- Decompresiunea structurilor nervoase –interventie prin care neurochirurgul indeparteaza operator articulatiile fracturate care preseaza radacinile nervoase si provoaca durere. Practic, prin interventie se creeaza spatiu nervilor in interiorul canalului spinal. Decompresia fara fuziune nu se efectueaza in cazul spondilolistezisului istmic.
- Fuziune–interventie pentru a stabiliza coloana: in spatiul ramas liber dintre cele doua vertebre se introduce un implant – cage discal, apoi se finalizeaza fixarea prin introducerea de suruburi de titanium pana la nivelul corpilor vertebrali adiacenti, unite ulterior prin tije interconectoare.
Pentru o interventie chirurgicala de fuziune, neurochirurgul contopeste practic vertebrele afectate. Pe masura ce se vindeca, in medie dupa o perioada de patru pana la opt luni, se formeaza un bloc vertebral, eliminand miscarea dintre cele doua vertebre. Este posibil sa apara un grad de limitare a flexibilitatii coloanei vertebrale, ca urmare a interventiei chirurgicale.
Rata de succes a interventiei chirurgicale este foarte mare. De cele mai multe ori, durerea dispare dupa perioada postoperatorie si de recuperare iar persoana isi poate relua acitivitatile de zi cu zi.
Complicatiile postoperatorii sunt foarte rare; ele pot include:
- embolii;
- infectia discurilor, a vertebrelor, sau a implanturilor;
- sangerari prin leziuni vasculare, hematom local;
- leziuni ale nervului sau sacului dural;
- instabilitate locala;
- “hardware failure”- degradarea implanturilor
- durere cronica.
Atentie! Prezentarea are un caracter strict informativ. In cazul in care acuzati dureri lombare sau alte simptome care pot anunta prezenta acestei afectiuni, adresati-va unui medic specialist.
Concluzii
Spondilolistezisul este o afectiune medicala care poate fi tratata cu succes, mai ales daca este diagnosticata in primele grade de stadializare. Mai mult decat atat, afectiunea poate fi prevenita printr-un comportament activ si efectuarea regulata a unor exercitii pentru intarirea spatelui si a muschilor abdominali, prin pastrarea unei greutati sanatoase si a unei diete echilibrate care sa favorizeze mentinerea unui sistem osos puternic.
Referinte suplimentare:
- Burt Driver, Catherine. “Spondylolisthesis.” Medicinenet, 2020, https://www.medicinenet.com/spondylolisthesis/article.htm, Accesat in 04.08.2021.
- Cleveland clinic Staff. “Spondylolisthesis.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10302-spondylolisthesis, Accesat in 04.08.2021.
- Moore, Kristeen. “Spondylolisthesis.” Healthline, 2018, https://www.healthline.com/health/spondylolisthesis, Accesat in 04.08.2021.
- NHS. “Spondylolisthesis.” NHS, 2021, https://www.nhs.uk/conditions/spondylolisthesis/, Accesat in 04.08.2021.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Șocul anafilactic: simptome, cauze, tratament
Șocul anafilactic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Aceasta poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță alergică. Alergenul poate fi un aliment, unele medicamente sau înțepăturile unor insecte. Este foarte ...

Insomnia: Simptome, cauze, factori de risc, criterii de diagnostic
Insomnia este o tulburare de somn. Acestea pot fi împărțite în patru categorii majore, conform Manualului de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale(DSM-IV):Tulburări de somn primare – disomniile (anomalii în calitatea, cantitatea și reglarea somnului) și parasomniil...

Cistoscopia (uretrocistoscopia): Procedura si beneficii
Va confruntati cu probleme ale aparatului urinar - vezica urinara sau uretra? In cele ce urmeaza va prezentam in ce consta cistoscopia (uretrocistoscopia) si care sunt beneficiile urmarii acestei proceduri medicale. Ce este cistoscopia? De ce este necesara cistoscopia Care sunt riscuri...