Publicat la: 
11/05/2020

Autor: Dr. Vasilescu Roxana, Medic Sef Laborator MedLife Grivita, Bucuresti

Programare online testare Covid-19 

SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2) aparține familiei Coronaviridae, grupului beta-coronavirusuri.

Coronavirusurile sunt virusuri anvelopate, de tip ARN monocatenar cu dimensiuni mari, de cca 125 nm. Genomul viral codifica 16 proteine non-structurale si 4 proteine structurale.

Acestea din urma sunt: proteina S (spike), proteina E (envelope), proteina M (membrane) si proteina N (nucleocapside).

O serie de coronavirusuri (HCoV-229E, HCoV-NL63, HCoV-HKU1, HCoV-OC43) produc afectiuni respiratorii usoare endemice, cuprinse in grupa banalelor „raceli” sau „viroze respiratorii curente”. Alte doua coronavirusuri au produs epidemii respiratorii severe. Este vorba de:

SARS-CoV identificat in 2002 in Sudul Chinei, in regiunea Gunagdong care s-a raspandit rapid global și care până la data dispariției in 2004, a cauzat peste 8 000 cazuri umane și 774 decese (mortalitate 9.5%) si

MERS-CoV ((Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus), identificat în 2012 in Arabia Saudită, răspândit în 27 de țări si care circulă și în prezent în Orientul Mijlociu. Acesta determinat pana la această dată 2521 de cazuri și 919 decese (mortalitate 35%), asociind și simptomatologie gastrointestinală și insuficiență renală acută.

Rezervorul natural al acestor virusuri se pare ca sunt populatii de lilieci. La om, se transmit printr-o gazda intermediara. Daca in cazul SARS-CoV si MERS-CoV se cunoaste aceasta gazda intermediara (zibeta, respectiv camila), pentru SARS-CoV-2 inca nu se poate preciza cu exactitate.

SARS-Cov-2 in lume si in Romania

La sfarsitul anului 2019, un nou coronavirus a fost identificat drept cauza a unui focar de cazuri de pneumonie din Wuhan – un oraș din Provincia Hubei din China. Acesta s-a răspândit rapid, ducând la apariția unei epidemii pe întreg teritoriul Chinei. Pe 11 martie, OMS a decretat stare de pandemie de coronavirus. Primul caz confirmat in Romania a fost pe 26 februarie la un barbat din judetul Gorj. In 16 martie a fost decretata stare de urgenta in Romania, iar in 22 martie au fost raportate primele decese de COVID-19 in Romania. Pana in prezent, mortalitatea in Romania la persoane infectate cu SARS-CoV-2 se mentine in jurul valorii de 5.6%, raportat la nivelul de testare din tara.

SARS-CoV-2 determină o infecție respiratorie denumită COVID-19 (Coronavirus infectious disease - 2019), cu perioadă de incubație medie de cca 5 zile (limite 2-14 zile). Boala este caracterizată prin simptomatologie predominant respiratorie (febră, tuse, dificultăți de respirație) de intensitate moderată în cca 80% din cazuri, dar poate avea manifestări severe (pneumonie bilaterală interstițială), cu evoluție către insuficiență respiratorie, detresa respiratorie acută (ARDS) fiind principala cauză de mortalitate. Există și cazuri cu manifestări gastrointenstinale (mai ales diaree), iar la unii pacienți (în special la cei tineri) au fost semnalate hipo/anosmie (pierderea mirosului) și hipo/disgeuzie (pierderea gustului) ca simptome precoce.

Cum se testeaza?

Testul de referinta pentru diagnosticul specific de COVID-19 este prin tehnologie NAAT (nucleic acid amplification technology), respectiv reverse transcription real time PCR (qRT-PCR).

Acest test pune in evidenta prezenta ARN viral la nivelul nazofaringelui; cu alte cuvinte, atesta prezenta virusului.

Testele serologice se fac din sange si pun in evidenta prezenta anticorpilor anti virus (SARS-CoV-2), anticorpi care reprezinta raspunsul imun al organismului gazda la prezenta virusului. Acesti anticorpi sunt imunoglobuline apartinand claselor A, M, G, mai rar D.

Modelele anterioare de raspunsuri serologice de tip anticorpi la infectii virale au stabilit, la modul general, urmatoarea succesiune a aparitiei in timp a acestor anticorpi fata de momentul infectarii cu virus:

cei mai timpurii sunt IgA,

urmati indeaproape de IgM,

anticorpii de tip IgG fiind cei care apar ultimii si se mentin in titruri ridicate o perioada mai indelungata de timp decat cei anteriori (IgA si IgM).

Pentru unele virusuri exista o perioada in care antigenul (virusul in sine) coexista (poate fi identificat) impreuna cu anticorpii, in special anticorpii timpurii IgA si IgM. Alte virusuri au o perioada de “fereastra serologica”, adica un interval de timp intre disparitia antigenului (in sange) si aparitia anticorpilor, deci un interval de timp in care nu poate fi evidentiata infectia (trecuta).

Anticorpii de tip IgG sunt anticorpi tardivi care apar, de regula, dupa disparitia antigenului. Anticorpii de tip IgG, mentinandu-se in sange perioade lungi de timp sunt considerati, pentru majoritatea virusurilor, anticorpi de protectie; in cazul in care exista un nou contact infectant cu acelasi virus, fie virusul este neutralizat imediat si nu apuca sa se localizeze la nivel celular si sa se multiplice, fie poate incepe ciclul de multiplicare la nivelul celulei gazda, dar efectele acestuia (deci simptomatologia bolii) sunt mult mai reduse decat la infectia primara.

Ce spun cercetatorii despre serologie?

In prezent, raspunsul imun specific al organismului la infectia cu SARS-CoV-2 este subiectul a numeroase studii in toate tarile. Pana la ora actuala, nu exista nici o informatie completa validata cu privire atat la dinamica aparitiei anticorpilor fata de momentul infectant cat si la persistenta acestora dupa eliminarea virusului si capacitatea de neutralizare, deci capacitatea de protectie a acestora la infectia virala cu SARS-CoV-2. Majoritatea studiilor publicate au ca termen de referinta pentru dinamica anticorpilor aparitia simptomelor, si nu momentul infectarii. La nivel european sunt inca in desfasurare studii pe populatia generala pentru stabilirea seroprevalentei, utile pentru masuri de control al infectiei din perspectiva sănătății publice și înțelegerea importanței infecțiilor asimptomatice.

Sub rezerva informatiilor inca incomplete despre imunitatea dupa infectia cu SARS-CoV-2, testele serologice pot fi utile în identificarea indivizilor care au dezvoltat un răspuns imun, în cadrul unei infecții active sau ca urmare a unei infecții anterioare. Rezultatele testelor serologice sunt importante mai ales în diagnosticarea infecțiilor asimptomatice sau cu puține simptome. Deși informații complete despre imunitatea după această infecție nu sunt încă disponibile, datele serologice ar putea identifica subiecții care nu mai sunt susceptibili la infecție. Totodată ar putea fi utile pentru identificarea potențialilor donatori de plasmă, care ar putea fi folosită în tratamentul formelor severe.

În plus, testele serologice ar putea asista în stabilirea diagnosticului infecției active atunci cand RT-PCR este negativ la un pacient prezentat in faza tardiva de infectie COVID)

De asemenea, serologia combinata cu RT-PCR creste rata de detectie a infectiei  cu SARS-COV-2  la 98.6%

Testele serologice au insa o serie de limitari. Rezultatele serologice negative nu pot exclude infecția cu SARS-COV2, mai ales când infecția este recentă. Pe de altă parte, există riscul unor rezultate pozitive ca urmare a reactivității încrucișate cu anticorpi formați in urma unor infecții cu alte coronavirusuri. O metodă serologică este considerată validată dacă produce rezultate care identifică în mod corect prezența sau absența anticorpilor, la un nivel de încredere statistică predefinit.

Deși un număr de teste imunologice sunt disponibile comercial, acuratețea lor pentru diagnostic și utilizarea optimă trebuie sa ramana rezervate, asteptandu-se proba timpului.

Anticorpii IgG la MedLife

Testele de detectie a anticorpilor de tip IgG si IgM pe sistemul analitic Abbott sunt teste serologice calitative pe baza de chemiluminiscenta cu microparticule (CMIA). Sunt depistati anticorpi anti nucleocapsida virala SARS-CoV-2. Proteina N din nucleocapsida virala  este cel mai abundent , imunogen si bine conservat component viral, fiind considerata un bun marker diagnostic

Pentru anticorpii de tip IgG, criteriile de performanta ale testului sunt urmatoarele:

Predictia pozitiva (122 de probe de 31 de subiecti confirmati pozitivi prin PCR):

< 3 zile de la debut simptome: 0.00 %

3 – 7 zile de la debut simptome: 25.00%

8 – 13 zile de la debut simptome: 86.36%

>= 14 zile de la debut simptome: 100.00%

Predictia negativa (997 seruri anterioare septembrie 2019 + 73 probe de la pacienti cu simptome respiratorii testati negativ PCR pentru nCOV)

Pe probele pre-nCOV 99.60%

Probe de la pacienti negativi nCOV: 100.00%

Total: 99.63 %

Studii de cross-reactivitate: 182 de probe de la pacienti confirmati cu 36 afectiuni infectioase diferite

181 de probe au fost negative pentru nCOV

1 proba din 5 de la pacienti cu CMV IgG a fost pozitiva

 

Specialitate: 
Medic: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Laborator

Articole similare

Ce sunt insomniile?  Tulburari ale somnului, manifestate prin dificulatati in a adormi, somn de scurta durata sau de slaba calitate. Pe termen mediu si lung, insomniile contribuie la starea acuta de oboseala, dificultati de concentrare, cresterea nivelului de anxietate. De asemenea, lipsa somnului are efecte si asupra functionarii optime a...
Pana in prezent, s-a observat ca pacientii cu patologii oncologice nu prezinta un risc mai mare de infectare cu noul coronavirus, comparativ cu restul populatiei. Insa, odata contactat virusul, acestia pot dezvolta forme mai severe ale bolii COVID-19. Pacientii oncologici sunt o categorie vulnerabila? Da, din cauza starii de imunodeficienta,...
In ultima perioada au aparut o multime de informatii referitoare la noul tip de coronavirus, la infectia provocata de aceasta si la efectele pe care COVID-19 le are asupra diferitelor categorii de pacientii. Aflati in mijlocul unei avalanse de stiri si noutati este important sa retineti doar informatiile corecte si cu adevarat relevante, cu...
Traversam o perioada dificila din punct de vedere medical, in care cu totii luptam pentru a invinge aceasta pandemie prin limitarea raspandirii noului tip de coronavirus. Totusi, sa nu uitam ca pe langa pacientii diagnosticati cu COVID-19, mai sunt si alte categorii de bolnavi care au nevoie de tratament corespunzator si ingrijire corecta....
Pentru o buna si corecta informare a pacientilor Dr. Silvia Barbulescu, medic specialist chirurgie generala & chirurgie mamara, listeaza cele mai importante aspecte ce trebuie stiute daca suferim de cancer mamar. 1. SA PASTREZE LEGATURA CU MEDICUL CURANT (prin TELEMEDICINA) Este cel putin alarmant pentru pacientii cu afectiuni grave de...