MEDICINA GENERALA

07 Aprilie 2017

Un antibiotic clasic ar putea fi folosit ca tratament pentru sindromul de stres post-traumatic

Un antibiotic clasic ar putea fi folosit ca tratament pentru sindromul de stres post-traumatic Noi cercetari arata ca doxiciclina ar putea avea capacitatea de a inhiba procesul prin care creierul uman isi formeaza asocieri negative intre caracteristicile unei experiente traumatice, specifica tulburarii PTSD (post-traumatic stress dissorder), scrie newatlas.com. Experientele negative lasa o amprenta adanca in mintea umana. Omul a evoluat pentru a avea capacitatea de a ne aminti detalii specifice unei intamplari ce a reprezentat un pericol pentru viata noastra, iar aceasta abilitate este esentiala pentru a vietui. Din pacate, insa, in acest mecanism isi au sursa atat tulburarile de anxietate, cat si forme ale sindromului de stres post-traumatic. Cercetatorii de la University College din Londra, in colaborare cu oamenii de stiinta de la Universitatea din Zurich, au descoperit recent un efect secundar uimitor al administrarii doxicilinei, antibioticul vechi de mai bine de 50 de ani. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea de noi tratamente pentru sindromul de stres post-traumatic, precum si la aflarea unor noi indicii asupra modului in care se formeaza si se pastreaza amintirile de lunga durata ce au ca subiect experientele traumatice. Concluziile noului studiu se bazeaza pe rezultatele cercetarilor efectuate de-a lungul a zeci de ani de studiu, care se refera la rolul pe care anumite proteine - numite enzime matriceale - le au in formarea amintirilor cu caracter negativ. In prezent nu se cunosc caile prin care aceste enzime ajuta in procesul de formare al acestora, dar avand in vedere faptul ca anumite medicamente de pe piata inhiba activitatea acestor enzime, cercetatorii s-au axat pe testarea doxicilinei, un antibiotic cu o raza larga de actiune, ce este prescris in mod normal pentru o serie de afectiuni, de la acnee, la infectii respiratorii. La experimentul de laborator, in cadrul caruia a avut loc procesul de testare al doxicilinei, au participat 76 de subiecti sanatosi, impartiti in doua grupe: grupa de test si grupa placebo. Acestia au fost supusi unui test in cadrul caruia le-au fost afisate o serie de culori pe un monitor, iar una dintre culori a fost insotita de un soc electric de intensitate mica. O saptamana mai tarziu, subiectii au participat la acelasi test, insa de data aceasta culoarea rosie a fost insotita de un sunet puternic, in schimbul socurilor electrice. Testul a fost conceput pentru a dezvolta o reactie de frica, pe baza principiuliul pavlovian, la aparitia unei anumite culori afisate pe ecran. In cel de-al doilea test, reactia de frica a fost masurata prin mimica subiectilor ca reactie la afisarea culorii insotite de socul electric. In urma acestui test ce masoara intensitatea cu care subiectii au reactionat prin a clipi la afisarea culorii rosii, cercetatori au constatat ca subiectii care au primit anterior un tratament medicamentos pe baza de doxicilina au avut mimica specifica sentimentului de frica redusa cu pana la 60%, prin comparatie cu grupul de subiecti placebo. "Participantii nu pot uita ca au primit un soc atunci cand ecranul afisa culoarea rosie, insa intr-un anumit sens ei reusesc sa uite a fi instinctiv speriati atunci cand vad aceasta culoare," a declarat Dominik Bach, autorul principal al studiului. Desigur ca acest studiu nu reprezinta o baza solida pentru suferinzii sindromului de stres post-straumatic, deoarece este greu de aflat cand un eveniment traumatic poate aparea si forma amintiri negative de lunga durata. Cu toate acestea, studiul arata ca doxicilina are potentialul de a inhiba formarea amintirilor negative. Cel mai mare interes il reprezinta pentru cercetatori dovada ca amintirile negative pot fi modificate dupa ce subiectul a trecut prin experienta traumatizanta prin forme specifice de terapie. "Acestea se refera la "reconsolidarea" amintirilor, iar ceea ce ne propunem noi este sa testam efectul doxicilinei asupra reconsolidarii amintilor legate de momentele de frica," a mai declarat autorul studiului. Autor: G.T.



©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.