Dermatita atopică

Cauze

Cauzele dermatitei atopice sunt parțial cunoscute și implică o asociere complexă de factori genetici și factori din mediul extern. Cunoașterea acestor factori este importantă, deoarece ajută la individualizarea tratamentului pacienților cu dermatită atopică.

Factori genetici

Un istoric familial de dermatită atopică sau de alergii (rinită alergică, astm, conjunctivită alergică, alergii alimentare/ medicamentoase) este frecvent întâlnit.

Un alt factor genetic extrem de important în declanșarea dermatitei atopice este mutația filagrinei. Filagrina este o proteină prezentă în stratul superficial al epidermului (stratul cornos), care are rolul de a menține echilibrul PH-ului pielii, de a preveni deshidratarea pielii și de a o proteja de acțiunea factorilor externi (infecții, alergeni, iritanți). Prezența acestei mutații determină ca pielea pacienților cu dermatită atopică să nu se mai poată apăra adecvat de acțiunea factorilor externi, ceea ce duce la uscăciunea pielii și, în timp, la apariția eczemelor (pete roșii acoperite de scuame).

Dezechilibrul microbiomului pielii

Pentru o mai bună înțelegere, microbiomul pielii reprezintă totalitatea microorganismelor care există, în mod normal, la suprafața pielii (fungi, bacterii, viruși) în cantități echilibrate. Rolul microbiomului este de a preveni infecțiile, de a ajuta sistemul imun să funcționeze normal și de a vindeca rănile prezente. În cazul pacienților cu dermatită atopică, microbiomul pielii este dezechilibrat, având o predominanță a bacteriilor, în special Staphylococcus aureus, ceea ce crește riscul inflamației și a infecțiilor pielii, precum și dezvoltarea reacțiilor alergice (dermatită de contact, urticarie, dermografism).

Afectarea funcției de barieră a pielii

Una dintre funcțiile importante ale pielii este aceea de a forma o barieră de protecție între organism și mediul extern, cu scopul de a menține nivelul optim de hidratare a pielii și de a preveni infecțiile bacteriene, virale sau fungice sau acțiunea alergenilor externi.

În cazul pacienților cu dermatita atopică, funcția de barieră a pielii este profund afectată prin reducerea cantității de lipide, motiv pentru care pielea acestora este mai uscată și mai predispusă în contactarea infecțiilor, în special cu Staphyloccocus Aureus.

Simptome

Dermatita atopică poate să apară la orice vârstă și, în funcție de acest criteriu, localizarea, manifestările clinice și evoluția pot fi diferite. Pielea pacienților cu dermatita atopică are o sensibilitate crescută și reacționează cu o intensitate mai mare la acțiunea factorilor externi.
Principalul simptom caracteristic al dermatitei atopice este pruritul predominant nocturn care interferează de cele mai multe ori cu calitatea somnului.

Dermatita atopică la bebeluși este caracterizată, într-o fază inițială, de o uscăciune exagerată a pielii care poate afecta întreaga suprafață a corpului, exceptând zona scutecului. Ulterior pot să apară zone de roșeață cu scuame, fisuri și senzație de mâncărime intensă, în special la nivelul feței - obraji, scalp și pe suprafețele de extensie ale extremităților.

În cazul dermatitei la copii mai mari, semnele și simptomele (eritem, prurit sau chiar zone de piele îngroșată) sunt mai vizibile la nivelul pliurilor de la cot, în spatele genunchilor sau încheietura mâinilor. În unele cazuri, pot fi vizibile și în spatele urechilor, torace sau la nivelul picioarelor. Caracteristic copiilor cu dermatită atopică este prezența unui pliu suplimentar de la nivelul pleoapei inferioare, numit pliul Dennie – Morgan, deși absența lui nu exclude prezența afecțiunii.

Formele de debut ale dermatitei atopice la adulți sunt eczema mâinilor, a gâtului sau a pleoapelor (piele uscată acoperită de scuame fine, intens pruriginoasă). Pielea adulților cu dermatită atopică poate fi îngroșată (lichenificată) și închisă la culoare în unele zone (hiperpigmentată) din cauza scărpinatului excesiv, a evoluției îndelungate și a deshidratării pielii.

Tratament

Tratamentul dermatitei atopice are scopul de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților prin ameliorarea semnelor și simptomelor asociate dermatitei atopice (reducerea pruritului, a inflamației pielii și a leziunilor prezente) și scăderea recidivelor bolii.

Tratamentul nu vindecă dermatita atopică, aceasta se poate ameliora în timp sau poate să dispară spontan, odată cu înaintarea în vârstă.

Identificarea și evitarea factorilor agravanți reprezintă o etapă importantă în tratamentul dermatitei atopice.

Utilizarea constantă a cremelor hidratante constituie principala metodă de prevenire a recidivelor dermatitei atopice, cu scopul de a reface bariera de protecție a pielii, prin menținerea unui nivel optim de hidratare a pielii și de a scădea intensitatea senzației de mâncărime.

Deși alergiile alimentare sunt implicate în accentuarea dermatitei atopice, nu există o dietă general valabilă, ci se recomandă să fie adaptată pentru fiecare pacient în parte.

Tratamentul medicamentos al dermatitei atopice este unul simptomatic și constă în administrarea de tratament topic (local) cu dermatocorticoizi sau inhibitori de calcineurină și tratament sistemic cu antihistaminice non-sedative, corticoterapie (în cazurile moderat-severe de dermatită atopică), antibiotice (atunci când există asociate infecții ale pielii), terapie imunosupresoare, terapie biologică (în formele severe de dermatită atopică, non-responsive la tratamentele utilizate anterior) sau foto-terapie. Acestea sunt metode de tratament care se recomandă în urma unui consult medical, în funcție de forma clinică a dermatitei atopice și de vârsta pacientului.

Durata exactă a tratamentului depinde de evoluția bolii, în urma terapiei medicamentoase administrate. Nu se recomandă medicația din propria inițiativă și nici folosirea de metode naturiste care pot accentua simptomatologia dermatitei atopice. Este important de menționat că același tratament administrat la mai mulți pacienți cu dermatită atopică poate acționa diferit, fiind esențial astfel consultul medical înainte de inițierea terapiei medicamentoase pentru individualizarea tratamentului.

Complicații

Complicațiile dermatitei atopice se datorează afectării barierei de protecție a pielii, scărpinatului excesiv și absenței tratamentului:

• Infecții cutanate bacteriene (impetigo), virale (herpes simplex, molluscum contagiosum, eczema herpeticum) sau fungice (frecvent la nivelul capului sau gâtului);
• Hiperpigmentare sau hipopigmentare post-inflamatorie, mai ales la persoanele cu pielea mai închisă la culoare;
• Dermatită alergică sau dermatită iritativă de contact;
• Creștere încetinită la copiii cu forme severe de dermatită atopică și care au o dietă alimentară strictă sau care primesc perioade îndelungate corticoterapie sistemică;
• Eritrodermie (mai mult de 90% din suprafața corporală este roșie) - reprezintă o urgență medicală care necesită spitalizare;
• Efecte psihologice negative – izolare socială, depresie, stimă de sine scăzută.

Autor

Dr. Drăgăniță Ana Maria

Medic Specialist Dermatoestetică și Dermatovenerologie