Despre dermatita de contact
Dermatita de contact este o afecțiune inflamatorie declanșată de expunerea pielii la contactul cu substanțe iritante sau alergizante. Dermatita de contact poate afecta pacienții de orice vârstă dar este mai des întâlnită la persoanele care iau contact în mod repetat cu materiale/substanțe agresive în context profesional (dermatita de contact iritativă) și la persoanele care au o predispoziție către a dezvolta alergii prin expunere la anumite substanțe sau materiale ce pot acționa ca alergeni (eczema de contact alergică).
Există două mari categorii:
- dermatita de contact iritativă (numită și „iritație” în termeni populari);
- dermatita de contact alergică (numită în limbaj de specialitate și eczemă de contact alergică).
În cazul dermatitei de contact, o singură expunere nu este suficientă pentru a declanșa reacția, este necesar efectul cumulativ; acesta va duce la depășirea capacității de rezistență a pielii sau de a face față solicitărilor la care este supusă. În cazul eczemei alergice, odată alergia instalată (după o perioadă preliminară de „pregătire’’ a alergiei prin expuneri repetate, care nu produc inițial niciun fel de reacție) orice expunere la alergen (chiar și unică sau la o cantitate infimă de alergen) va declanșa inevitabil reacția, fără a fi necesar efectul cumulativ.
Cauze
Expunerea repetată a pielii la iritanți locali va declanșa o reacție limitată la zona de contact:
- dermatită de contact la nivelul feței în cazul persoanelor ce folosesc dermatocosmetice cu ingrediente active concentrate sau produse tratament pentru acnee;
- o dermatită a mâinilor la persoanele ce folosesc frecvent dezinfectanți sau lucrează cu substanțe iritante;
- o dermatită de contact la bebeluși care apare la nivelul pielii feselor (eritemul fesier sau de scutec) ca urmare a contactului repetat și uneori prelungit cu scaunele specifice vârstei.
Elementul declanșator este inofensiv în condiții de expunere rară, de scurtă durată și intensitate mică, dar devine nociv la expuneri repetate. Expunerea, chiar și ocazională la alergeni (cel mai adesea metale neprețioase- nichelul sau unele substanțe din vopseaua de păr sau acrilații din ojele semipermanente și gelurile UV sau parfumurile), va declanșa o reacție care se poate extinde dincolo de zona de piele direct expusă. Alergenul este un factor de mediu inofensiv care este însă perceput de sistemul imun al pacientului alergic ca o „amenințare”.
Factori de risc
O sensibilitate particulară a pielii este ceea ce predispune unele persoane la dermatite de contact iritative frecvente, în timp ce factorul de risc cel mai important pentru o eczemă de contact alergică e reprezentat de predispoziția înnăscută a unor pacienți către dezvoltarea de reacții alergice la nivelul pielii și nu numai.
O boală de piele ca dermatita atopică, care fragilizează bariera cutanată și îi alterează integritatea, va crește riscul de a dezvolta atât dermatite de contact alergice cât și o eczemă de contact alergică.
Simptome
Indiferent de natura ei, o dermatită de contact are următoarele simptome:
- evoluează cu o înroșire a pielii;
- modificări de textură (asprire și uneori descuamare vizibilă);
- microfisuri (sau chiar fisuri vizibile pe suprafața pielii);
- disconfort în zona de contact;
- prurit (tabloul clasic în dermatita de contact iritativă);
- microvezicule (ce dau aspectul de „zemuire” superficială);
- mâncărimi moderate spre intense (tabloul tipic de eczemă acută de natură alergică).
Diagnosticare
Dermatita, în general, este o afecțiune destul de frecventă a pielii care nu constituie o amenințare pentru viață și nu este nici contagioasă, dar destul de deranjantă. Dermatita poate fi de mai multe tipuri, precum: de contact, atopică, seboreică, neurodermatită, numulară, de stază sau periorală.
Diagnosticarea dermatitei de contact se face atât clinic, dar și pe baza informațiile obținute din discuția cu pacientul în cazul unei dermatite de contact iritative. Sunt și situații în care pacientul îi arată medicului specialist o poză cu dermatita de contact iar acesta o poate identifica. În cazul în care se suspicionează o alergie de contact se recomandă consult și testare de specialitate alergologică pentru identificarea alergenului. În rare cazuri poate fi necesară o biopsie de piele din zona afectată pentru stabilirea cu exactitate a diagnosticului.
Tratament
Tratamentul dermatitei de contact, indiferent de tipul ei, presupune în primă linie topice (creme, unguente sau soluții) cu dermatocorticoizi cu efect antiinflamator și antipruriginos, însoțite la nevoie de antihistaminice cu efect antiprurit, administrate pe cale orală. Se recomandă complementar produse extrem de blânde pentru igiena locală, precum și aplicații frecvente de dermatocosmetice reparatoare, calmante și cicatrizante.
Încercările de tratament naturist trebuie evitate întrucât pot agrava inflamația prin pătrunderea necontrolată a unor ingrediente în condiții de barieră cutanată compromisă. Sunt și cazuri în care medicul poate indica pentru dermatita de contact un tratament naturist precum uleiuri din plante sau semințe/sâmburi (ulei de migdal dulce, aloe, ricin, in, etc), sau din plante, creme pentru dermatita de contact, precum creme de gălbenele sau mușețel.
Complicații
Unele dermatite de contact compromit sever integritatea barierei cutanate și pot crea astfel porți de intrare pentru microorganisme patogene. Pruritul poate provoca o scărpinare necontrolată ce creează condiții propice pentru o suprainfecție bacteriană sau fungică ce agravează inflamația locală.
Prevenție
Alimentele nu joacă niciun rol în dermatita de contact, motiv pentru care nu este necesar un regim alimentar în dermatita de contact. Prevenția unei dermatite de contact constă în evitarea expunerilor prea frecvente și prelungite la factori iritanți precum și întărirea și refacerea barierei cutanate prin aplicarea frecventă de creme și unguente emoliente, care să compenseze efectul dezechilibrant al solicitărilor la care este supusă pielea.
O prevenție eficientă în eczema dermatitei de contact alergică confirmată prin testare alergologică presupune evitarea oricărei expuneri, chiar și de scurtă durată, la alergenul dovedit (o evicție completă, în termeni de specialitate). Pentru a ușura sarcina pacientului există liste complete și detaliate ce menționează toate sursele posibile de alergeni.
Bibliografie
- Fonacier, Luz, et al. “Contact Dermatitis: A Practice Parameter–Update 2015.” The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, vol. 3, no. 3, May 2015, pp. S1–S39, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.jaip.2015.02.009
- “Contact Dermatitis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org
- “Irritant & Allergic Contact Dermatitis: Symptoms, Diagnosis & Causes.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
Alte afecțiuni similare
Depresie
Depresia este una dintre cele mai comune forme de tulburare mintală ale populației. Are o prevalență de până la 15% și este asociată cu un grad substanțial de...
Vezi detalii
Dermatita
Dermatita reprezintă o inflamare a pielii asociată cu mâncărime (prurit), care se caracterizează prin modificarea aspectului normal al pielii - implică o erupție...
Vezi detalii
Dermatita atopică
Dermatita atopică (eczema) este cea mai frecventă formă de afecțiune cutanată inflamatorie la nivel mondial, cu aproximativ 230 milioane de oameni afectați. Are o...
Vezi detalii
Dermatita herpetiformă
Dermatita herpetiformă este o afecțiune cronică care provoacă leziuni/umflături și vezicule pe piele, ca urmare a sensibilității la gluten. Glutenul se găsește în...
Vezi detalii
Dermatită periorală
Dermatita periorală (DPO), cunoscută și sub numele de dermatită periorificială, este o afecțiune comună a pielii faciale, caracterizată prin grupuri de papule mici...
Vezi detalii
Dermatită seboreică
Dermatita seboreică este o afecțiune a pielii scalpului și feţei care se manifestă prin apariția unor pete roz-roșii cu descuamare pe suprafață (cu aspect de mătreață...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.