medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Depresia postpartum

Depresia postpartum

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre depresia postpartum

Depresia postpartum este o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei după naștere. Potrivit definițiilor de specialitate, ea este o tulburare a sănătății mintală, care își are debutul în primele patru săptămâni de la naștere, fiind provocată de schimbările chimice, sociale și psihologice care au loc odată cu venirea pe lume a unui copil.

Modificările chimice implică o scădere rapidă a hormonilor. Legătura reală dintre această scădere și depresie nu este foarte clară, însă este dovedit că nivelurile de estrogen și progesteron, hormonii reproductivi feminini, cresc de zece ori în timpul sarcinii. Apoi, aceste valori scad brusc imediat după naștere pentru ca, după alte trei zile, să ajungă înapoi la valorile avute atunci când femeia nu era însărcinată. Pe lângă aceste modificări chimice, schimbările sociale și psihologice ale nașterii unui copil creează un risc crescut de depresie.

Statisticile indică faptul că aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere, în timp ce aproximativ una din o mie de femei poate ajunge la o afecțiune mai gravă, numită psihoză postpartum.


Depresia postpartum întârziată

Depresia postnatală întârziată, cunoscută și sub denumirea de depresie postpartum cu debut tardiv, poate afecta femeile pentru o perioadă de până la 18 luni după naștere sau poate apărea chiar și mai târziu, în funcție de modificările hormonale care apar după venirea pe lumea a bebeluşului.

Unii specialiști consideră că depresia postpartum întârziată este, de asemenea, asociată cu lipsa de sprijin din exterior pe care mamele o experimentează după primele câteva săptămâni de viață ale copilului, mai ales dacă mama petrece mult timp singură.


Depresia postpartum la bărbați

Depresia postpartum poate fi experimentată și de tați. Aproximativ 8% dintre bărbaţi suferă de depresie paternă, stare provocată de schimbările care apar odată cu venirea pe lume a copilului. Ca şi în cazul depresiei mamei, şi trauma pe care o resimte tatăl poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra copiilor.

De cele mai multe ori, dacă soţia suferă de depresie antenatală sau postnatală, atunci exista un risc considerabil ca şi bărbaţii să sufere de depresie postnatală moderată sau severă.

Mama asezata pe jos langa patul in care este un bebelus

Cauze

Cauzele depresiei postnatale pot să includă:

  • ambivalență cu privire la sarcină;
  • nașterea unui copil cu nevoi speciale sau cu probleme de sănătate;
  • antecedente de depresie sau tulburare disforică premenstruală;
  • singurătate;
  • hormonii - scăderea dramatică a estrogenului și progesteronului după naștere;
  • lipsa somnului;
  • anxietate;
  • percepție schimbată a imaginii de sine.

Factori de risc

Printre factorii de risc se numără:

  • istoric de depresie în familie;
  • istoric familial de tulburări de dispoziție;
  • istoric de depresie înainte sau în timpul sarcinii;
  • vârsta mamei (cu cât aceasta e mai tânără, cu atât șansele de postpartum sunt mai mari);
  • nesiguranță cu privire la sarcină;
  • evenimente traumatizante în viața mamei;
  • conflicte conjugate;
  • sarcini gemelare sau cu tripleți;
  • numărul de copii, cu cât mai mulți, cu atât riscul de apariție a depresiei este mai mare;
  • locuitul singură;
  • sprijin social limitat;
  • lipsa suportului emoțional în timpul sarcinii sau după naștere.

Simptome

Simptome comune ale depresiei postpartum:

  • senzație de tristețe, de dispoziție proastă și nevoia de a plânge în cea mai mare parte a timpului;
  • te simți iritat constant de partenerul tău, de bebeluș sau de alți copii;
  • pierderea interesului pentru lumea din jur;
  • lipsă de energie și senzație de oboseală tot timpul;
  • insomnii;
  • senzație de somnolenţă în timpul zilei;
  • probleme de concentrare și de luare a deciziilor;
  • pierderea poftei de mâncare sau supraalimentarea pe bază de stres;
  • senzație de agitație sau iritabilitate;
  • gânduri negative, cum ar fi că nu ești o mamă suficient de bună, că nu poți avea grijă de copilul tău, etc.;
  • sentimente de vinovăție, deznădejde și autoînvinovățire;
  • senzație de îngrijorare permanentă faţă de bebeluş;
  • probleme de conexiune cu copilul tău, nu simți plăcere când petreci timpul cu el.
femeie trista stand pe canapea

Diagnosticare

Un diagnostic de episod depresiv major necesită prezența a cel puțin cinci simptome specifice, printre care se regăsesc, în mod obligatoriu, starea de spirit depresivă sau plăcerea diminuată pentru activităţi. Simptomele trebuie să fie prezente în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de două săptămâni și, de asemenea, trebuie să fie un declin asociat al nivelului social și/sau ocupațional.

Tratament

Depresia postpartum este tratată diferit, în funcție de tipul și severitatea simptomelor. Opțiunile de tratament includ medicamente anti-anxietate sau antidepresive, psihoterapie și terapie de grup.


Tratament medicamentos

Tratamentul pentru psihoza postpartum poate include medicamente pentru tratarea depresiei, anxietății și psihozei. De asemenea, pacientul poate fi internat în cazurile mai grave.


Psihoterapie

Cercetările existente susțin utilizarea atât a tratamentelor psihologice (în special terapie interpersonală, terapie cognitiv-comportamentală și psihoterapie psihodinamică), cât și a intervențiilor psihosociale, cum ar fi consilierea nondirectivă. S-a dovedit că atât intervențiile psihosociale, cât și cele psihologice sunt eficiente în scăderea depresiei și sunt opțiuni viabile de tratament pentru depresia postpartum.


Schimbarea stilului de viață

În cazul în care mama duce o viață nesănătoasă, cu alimentație nepotrivită, cu un consum de substanțe care dau dependență sau dacă trece printr-o depresie postpartum, ea trebuie să primească sprijin din partea partenerului şi a familiei, trebuie ajutată în activitățile zilnice şi în îngrijirea bebelușului, în așa fel încât să nu simtă că este singura care își asumă responsabilitatea.


Complicații

În cazul în care depresia postnatală nu este tratată la timp, pot să apară și alte tulburări de sănătate mentală, cum ar fi:

  • tulburări de anxietate – inclusiv tulburare de anxietate generalizată, anxietate socială, tulburare de stres posttraumatic (PTSD) și tulburare de panică;
  • tulburare obsesiv-compulsivă – gânduri, imagini sau îndemnuri intruzive, nedorite și neplăcute, care intră în mod repetat în mintea unei persoane, provocându-i anxietate și ducând la comportamente repetitive;
  • psihoza postpartum – aceasta este o combinație de simptome asemănătoare bipolare, iluzii și halucinații.

Prevenție

Pentru a preveni depresia postpartum, este esențial să vorbești cu medicul încă de la primele simptome, oricât de nesemnificative ar fi acestea. De asemenea, imediat după ce copilul se naște, poți preveni stările depresive prin solicitarea de sprijin din partea familiei, prin odihnă, dietă sănătoasă și exerciții fizice zilnice.

Cu ajutorul specialiștilor din cadrul MedLife, poți să treci mult mai ușor prin schimbările care vin odată cu o naștere. Medicii noștri au capacitatea de a diagnostica în timp util depresia postpartum și pot să îți recomande tratamente personalizate pentru a trece cu bine peste această perioadă.

Bibliografie

  1. Ali, Elena. “Women’s Experiences with Postpartum Anxiety Disorders: A Narrative Literature Review.” International Journal of Women’s Health, vol. Volume 10, May 2018, pp. 237–249, https://ncbi.nlm.nih.gov, 10.2147/ijwh.s158621
  2. Mughal, Saba, et al. “Postpartum Depression.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 7 Oct. 2022, https://ncbi.nlm.nih.gov
  3. Mulcahy, Melissa, et al. “Health Practitioners’ Recognition and Management of Postpartum Obsessive-Compulsive Thoughts of Infant Harm.” Archives of Women’s Mental Health, vol. 23, no. 5, 16 Mar. 2020, pp. 719–726, https://link.springer.com, 10.1007/s00737-020-01026-y
  4. “Depression: What Every Woman Should Know | Suicide Prevention Resource Center.” Sprc.org, 2020, www.sprc.org
  5. “Postpartum Depression.” Acog.org, 2021, www.acog.org
  6. familydoctor.org editorial staff. “Postpartum Depression: Diagnosis, Symptoms, Treatment.” Familydoctor.org, 21 July 2020, https://familydoctor.org
  7. Turner, K. M, et al. “Women’s Views and Experiences of Antidepressants as a Treatment for Postnatal Depression: A Qualitative Study.” Family Practice, vol. 25, no. 6, 1 Dec. 2008, pp. 450–455, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/fampra/cmn056
  8. JR, Scarff. “Postpartum Depression in Men.” Innovations in Clinical Neuroscience, vol. 16, no. 5-6, 2019, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.