Depresia postpartum

Despre depresia postpartum

Depresia postpartum este o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei după naștere. Potrivit definițiilor de specialitate, ea este o tulburare a sănătății mintală, care își are debutul în primele patru săptămâni de la naștere, fiind provocată de schimbările chimice, sociale și psihologice care au loc odată cu venirea pe lume a unui copil.

Modificările chimice implică o scădere rapidă a hormonilor. Legătura reală dintre această scădere și depresie nu este foarte clară, însă este dovedit că nivelurile de estrogen și progesteron, hormonii reproductivi feminini, cresc de zece ori în timpul sarcinii. Apoi, aceste valori scad brusc imediat după naștere pentru ca, după alte trei zile, să ajungă înapoi la valorile avute atunci când femeia nu era însărcinată. Pe lângă aceste modificări chimice, schimbările sociale și psihologice ale nașterii unui copil creează un risc crescut de depresie.

Statisticile indică faptul că aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere, în timp ce aproximativ una din o mie de femei poate ajunge la o afecțiune mai gravă, numită psihoză postpartum.

Depresia postpartum întârziată

Depresia postnatală întârziată, cunoscută și sub denumirea de depresie postpartum cu debut tardiv, poate afecta femeile pentru o perioadă de până la 18 luni după naștere sau poate apărea chiar și mai târziu, în funcție de modificările hormonale care apar după venirea pe lumea a bebeluşului.

Unii specialiști consideră că depresia postpartum întârziată este, de asemenea, asociată cu lipsa de sprijin din exterior pe care mamele o experimentează după primele câteva săptămâni de viață ale copilului, mai ales dacă mama petrece mult timp singură.

Depresia postpartum la bărbați

Depresia postpartum poate fi experimentată și de tați. Aproximativ 8% dintre bărbaţi suferă de depresie paternă, stare provocată de schimbările care apar odată cu venirea pe lume a copilului. Ca şi în cazul depresiei mamei, şi trauma pe care o resimte tatăl poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra copiilor.

De cele mai multe ori, dacă soţia suferă de depresie antenatală sau postnatală, atunci exista un risc considerabil ca şi bărbaţii să sufere de depresie postnatală moderată sau severă.

Factori de risc

Printre factorii de risc se numără:

• istoric de depresie în familie;
• istoric familial de tulburări de dispoziție;
• istoric de depresie înainte sau în timpul sarcinii;
• vârsta mamei (cu cât aceasta e mai tânără, cu atât șansele de postpartum sunt mai mari);
• nesiguranță cu privire la sarcină;
• evenimente traumatizante în viața mamei;
• conflicte conjugate;
• sarcini gemelare sau cu tripleți;
• numărul de copii, cu cât mai mulți, cu atât riscul de apariție a depresiei este mai mare;
• locuitul singură;
• sprijin social limitat;
• lipsa suportului emoțional în timpul sarcinii sau după naștere.

Diagnosticare

Un diagnostic de episod depresiv major necesită prezența a cel puțin cinci simptome specifice, printre care se regăsesc, în mod obligatoriu, starea de spirit depresivă sau plăcerea diminuată pentru activităţi. Simptomele trebuie să fie prezente în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de două săptămâni și, de asemenea, trebuie să fie un declin asociat al nivelului social și/sau ocupațional.

Prevenție

Pentru a preveni depresia postpartum, este esențial să vorbești cu medicul încă de la primele simptome, oricât de nesemnificative ar fi acestea. De asemenea, imediat după ce copilul se naște, poți preveni stările depresive prin solicitarea de sprijin din partea familiei, prin odihnă, dietă sănătoasă și exerciții fizice zilnice.

Cu ajutorul specialiștilor din cadrul MedLife, poți să treci mult mai ușor prin schimbările care vin odată cu o naștere. Medicii noștri au capacitatea de a diagnostica în timp util depresia postpartum și pot să îți recomande tratamente personalizate pentru a trece cu bine peste această perioadă.