RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Fibromatoza fasciala plantara

Fibromatoza fasciala plantara

Alte denumiri: boala Ledderhose

Descoperă informații utile despre fibromatoza fasciala plantara: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Un fibrom plantar este un nodul benign (necanceros) care face ca tesutul conjunctiv sa se acumuleze si sa creeze bulgari duri pe talpile picioarelor. Acesti bulgari se formeaza de-a lungul fasciei plantare - banda de tesut care va conecteaza osul calcaiului cu degetele de la picioare. Cresterile nu sunt canceroase, dar pot provoca dureri, mai ales atunci cand mergeti.

Unele fibroame pot creste mai repede si atunci afectiunea este considerata fibromatoza fasciala plantara. Numita si boala Ledderhose, de la chirurgul german Georg Ledderhose care a descris-o prima data in 1894, afectiunea este rara si este legata de alte boli ale tesutului conjunctiv, in special de contractura lui Dupuytren. Adesea aceste conditii apar impreuna.

Fibromele plantare se afla in fascia profunda a piciorului dintre piele si primele straturi de muschi. Forma mai agresiva a fibromatozei fasciale plantare poate implica pielea si straturile musculare, precum si nervii si arterele digitale plantare.

Ingrosarea tesutului conjunctiv, numita fascia, determina formarea de noduli (fibroame) duri pe talpile picioarelor. Fibromatoza fasciala plantara afecteaza adesea persoanele cu alte boli ale tesutului conjunctiv, inclusiv contractura Dupuytren si boala Peyronie. Pana la jumatate dintre persoanele cu fibromatoza plantara au de asemenea si contractura Dupuytren.

Desi cauza exacta a fibromatozei fasciale plantare nu este cunoscuta, atat genele, cat si factorii de mediu pot juca un rol in dezvoltarea acesteia. Boala este mai frecventa la persoanele de varsta mijlocie si la persoanele in varsta si apare mult mai des la barbati decat la femei.

Alti factori care va pot creste riscul de a dezvolta boala includ:

  • Boli hepatice cronice;
  • Diabet;
  • Anumite medicamente pentru epilepsie;
  • Consumul de alcool pe termen lung;
  • Leziuni repetate la picior.

Simptomul principal este o masa dura sub pielea talpii. Nodulul va provoca o curba moale in conturul talpii piciorului, care poate fi dureroasa atunci cand mergeti. Desi rar, pielea ingrosata se poate trage inapoi pe degetele de la picioare.

Alte simptome includ:

  • Durere la nivelul articulatiilor piciorului si gleznei;
  • Strangerea pielii;
  • Senzatie de ace in talpa.

Recuperarea dupa excizia (indepartarea chirurgicala) a unei leziuni plantare poate dura ceva timp, in general cateva luni. Tratamentele pot ameliora simptomele bolii. Uneori, afectiunea dispare singura fara tratament. Mai rar, boala se agraveaza incet in timp.

Chiar si atunci cand este tratat cu succes, boala tot poate reveni. Este mai probabil sa aveti o recurenta daca se aplica oricare dintre urmatoarele situatii:

  • Ati avut boala inainte de 50 de ani;
  • Ati avut boala in ambele picioare;
  • Aveti un istoric familial al afectiunii;
  • Sunteti barbat.

Diagnosticul fibromatozei fasciale plantare

Diagnosticul este pus de catre chirurgul ortoped, care in prima faza va efectua un examen fizic. Daca exista un fibrom plantar, medicul va gasi o masa in fascia plantara. Nodulul nu are umflaturi sau roseata, este ferm si nu se misca. Nu exista alte modificari ale pielii.

Diagnosticul imagistic joaca un rol important in diagnosticul diferitelor forme de fibromatoza plantara. In general, ar trebui sa faceti o radiografie pentru a evalua structurile osoase. Evident, radiografia nu va arata nicio structura a tesuturilor moi, dar va arata distrugerea osoasa invaziva locala (desi acest lucru este rar). Ecografia a devenit din ce in ce mai populara ca modalitate de diagnostic pentru tumorile tesuturilor moi.

Ecografia va arata leziunea locala ca o masa hipoecogena, dar nu reuseste sa arate adevarata intindere a leziunii.

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) este utila pentru detectarea fibromatozei plantare. De asemenea, testul arata gradul de severitate al bolii.

Tratamentul fibromatozei fasciale plantare

In general, un fibrom plantar este tratat fara interventie chirurgicala. Pentru inceput, s-ar putea sa fiti sfatuiti sa purtati insertii de pantofi moi pentru a usura presiunea asupra calcaiului si astfel incat sa nu va doara atat de mult cand mergeti.

Intinderile usoare, masajul si inghetarea talpii piciorului va pot ajuta in managementul durerii. De asemenea, puteti incerca antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau naproxen, pentru a reduce durerea si umflarea.

Daca aceste interventii nu ajuta, ati putea incerca kinetoterapia. O alta optiune este de a obtine injectii cu medicamente de tip steroizi in partea inferioara a picioarelor, ce trateaza inflamatia si amelioreaza durerea.

Daca aceste tratamente nu functioneaza si nodulul este foarte dureros, medicul va poate recomanda un tip de interventie chirurgicala numita fasciectomie. In timpul acestei proceduri, chirurgul va elimina partial sau total tesutul ingrosat de pe picior. Operatia poate lasa cicatrici, iar boala poate reveni in cele din urma. Tratamentul cu radiatii poate reduce riscul recurentei.

Criochirurgia este o alta optiune de tratament. Medicul introduce sonde foarte reci in bucatile din talpi pentru a ingheta si a distruge tesutul suplimentar.

Un tratament mai nou utilizeaza injectii ale unei enzime numite colagenaza pentru a descompune tesutul ingrosat. Acest tratament este de asemenea utilizat si pentru contractura Dupuytren.

Complicatiile fibromatozei fasciale plantare

Boala nu cauzeaza de obicei probleme grave de sanatate dar uneori se poate agrava in timp. Durerea si senzatia unui nodul in picior va pot face dificil sa stati in picioare sau sa mergeti. In cazuri rare, boala este invalidanta.

O interventie chirurgicala pentru tratarea bolii amelioreaza durerea si poate preveni recurenta. Cu toate acestea, procedura poate provoca complicatii precum:

  • Infectie;
  • Cicatrici dureroase;
  • Probleme cu purtarea pantofilor.

Deoarece medicii nu stiu exact ce cauzeaza boala, nu exista o metoda de prevenire. Consumul de alcool numai cu masura si evitarea ranilor la picioare va pot reduce insa riscul.

Bibliografie

www.healthline.com

www.podiatrytoday.com

www.footcaredmd.org

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.