Fibromialgia

Cauze

Nu se știe exact ce declanșează fibromialgia și răspunsul exagerat la durere, specific acestui simptom. Cauzele sunt complexe și apar în contextul unor factori, precum:

• vârstă înaintată;
• un dezechilibru la nivel muscular;
• diabet zaharat;
• menopauză;
• reumatisme inflamatorii articulare (artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic).

Se crede că fibromialgia ar fi cauzată de o sensibilitate crescută și un nivel scăzut de toleranță la durere al celulelor nervoase din măduva spinării și din creier. Pe de altă parte, sunt specialiști care consideră că această tulburare poate fi provocată de un dezechilibru hormonal de cortizol și somatotrop (hormonul creșterii), deoarece insuficiența acestora provoacă extenuare, dar și toleranță scăzută la durere.

Factori de risc

Printre factorii de risc ai fibromialgiei se numără:

• sexul: sindromul este diagnosticat mai des la femei decât la bărbați;
• istoricul medical familial: probabilitatea de a dezvolta fibromialgie este mai mare dacă o persoană are o rudă care suferă de această tulburare;
• alte afecțiuni: o boală infecțioasă, osteoartrita, artrita reumatoidă sau lupusul cresc probabilitatea de a dezvolta fibromialgie.

Simptome

Principala manifestare a fibromialgiei este durerea. Acest sindrom debutează lent, inițial se prezintă ca o durere localizată (coloană cervicală sau lombară), şi care, ulterior, devine difuză. Aceasta durere difuză afectează ambele părți ale corpului, superioară și inferioară, cuprinzând și scheletul axial.

Durerea nu urmează o distribuție tipică pe un anumit teritoriu nervos, dar poate fi însoțită de tulburări de sensibilitate (furnicături, amorțeli, senzație de căldură sau răceala locală).

Pe lângă durere, alte simptomele ale fibromialgiei includ:

• oboseală: somnul este deseori perturbat de durere, iar mulți pacienți au alte tulburări de somn, cum ar fi sindromul picioarelor neliniștite și apnee;
• dificultăți cognitive: un simptom denumit frecvent „fibrofogen” afectează capacitatea de concentrare și de atenție.

Fibromialgia se asociază, adesea, cu alte condiții dureroase, cum ar fi:

• sindromul intestinului iritabil;
• migrene și alte tipuri de dureri de cap;
• cistita interstițială sau sindromul vezicii urinare dureroase;
• tulburări articulare temporomandibulare.

Simptomele pot fi accentuate dimineața, însoțite de redoare (rigiditate), asemănătoare cu cele din bolile inflamatorii articulare sau cele neurologice.

În general, simptomele sunt variabile ca intensitate, însă au tendința să se accentueze, în timp putând duce la impotență funcțională, ceea ce afectează viața pacienților, care dezvoltă tulburări de dispoziție, anxietate și chiar depresie.

Cel mai frecvent, aceste manifestări sunt întâlnite la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani și există, de obicei, o cauză la nivel familial, o cauză psiho-socială legată de apariția simptomatologiei.

Diagnosticare

Diagnosticul fibromialgiei este unul de excludere, prin eliminarea altor afecțiuni care pot cauza aceste simptome: artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, polimialgia reumatică, hipotiroidia, alte boli inflamatorii sau autoimune, afecțiuni cardiace severe, cu dureri de piept și tulburări de respirație.

După eliminarea acestor condiții, diagnosticul se pune, în urma examenului clinic, pe baza a trei criterii: durerea, simptomele pe care le acuză pacientul trebuie să aibă o durată mai mare de trei luni și trebuie să cuprindă și dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale, dorsale și lombare și dureri la nivelul toracelui anterior.

Examenul clinic efectuat de medicul reumatolog trebuie să evidențieze existența unor puncte dureroase la presiune. Pentru ca diagnosticul să fie acela de fibromialgie, pacientul trebuie să acuze durere în 11 dintre cele 18 puncte verificate, situate la nivelul:

• inserției mușchiului suboccipital;
• cervical inferior;
• mușchiului trapez;
• mușchiului supraspinos;
• coastei a II-a;
• epicondililior laterali ai cotului;
• fesier bilateral;
• genunchilor.

Analizele de laborator care trebuie efectuate sunt utile doar pentru diagnosticul diferențial și trebuie făcute câteva explorări specifice:

• hemoleucogramă completă;
• analize de rutină;
• examen de urină;
• VSH;
• proteina C reactivă și TSH;
• 25 OH vitamina D;
• nivelul vitaminei B12;
• nivelul fierului;
• nivelul magneziului.

Tratament

Tratamentul fibromialgiei presupune, în primul rând, educarea pacientului. Abordarea implică apoi mai multe scheme de tratament, pe care le menționăm mai jos.

Tratamentul fizic cu căldură, cu masaje relaxante, cu antrenament aerobic generalizat. Acesta trebuie asociat un program de terapie comportamentală, terapie de relaxare și psihoterapie pentru controlul stresului și anxietății;

Tratamentul medicamentos:

• medicație analgezică pentru durere;
• medicamente pentru anxietate;
• relaxanți ai musculaturii;
• antidepresive triciclice;
• medicamente anticonvulsivante;
• inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.

Tratamentul inițial al pacienților nou diagnosticați cu fibromialgie cuprinde începerea unui program de exerciții fizice regulate, cu reducerea stresului, respectiv cu identificarea factorilor care accentuează simptomatologia, găsirea unor soluții pentru îmbunătățirea calității somnului și a unor metode de relaxare, care să permită un somn odihnitor și profund.

Tratamentul de întreținere este esențial, iar pacientul îl poate urma și la domiciliu.

În cazul în care simptomatologia se accentuează, cu manifestări ale depresiei și anxietății, se administrează medicamente de tipul antidepresivelor triciclice sau inhibitorilor selectivi ai serotoninei.

Prognosticul fibromialgiei este bun, în ciuda revenirii simptomelor.

Complicații

Printre complicațiile ce pot fi determinate de fibromialgie se numără:

• durerea;
• oboseala;
• calitatea slabă a somnului;
• atacurile de panică.

Prevenție

Este greu de spus dacă fibromialgia poate fi prevenită. Cu toate acestea, există terapii complementare care se dovedesc foarte eficiente.

Cea mai bună abordare preventivă constă în gestionarea stresului și a emoțiilor și în tratarea corectă a bolilor reumatice sau a altor afecțiuni cronice. La acestea se adaugă un somn de calitate.