Fibroadenom

Despre fibroadenomul mamar

Fibroadenomul este o tumoră benignă (necanceroasă) ce apare la sân. Acest nodul este nedureros, are o formă rotundă sau ovală bine definită și o consistență solidă (nu lichidă), fiind format din țesutul fibros și glandular.

La atingere, fibroadenomul mamar se poate simți rotund ca o bilă sau, din contră, plat ca o monedă, iar consistența sa poate fi cauciucată sau pietrificată.

În timp, un fibroadenom poate crește în dimensiune sau se poate micșora și chiar dispărea; în medie, are un diametru de până la 2,5 centimetri.

Fibroadenomul tinde să apară în adolescență, către 12-14 ani, dar poate fi întâlnit la orice vârstă, în general, la femei înainte de 35 de ani. Incidența scade odată cu vârsta și afectează rar femeile aflate la menopauză. Se estimează că 10% din populația feminină a lumii suferă de fibroadenom o dată în viață.

Fibroadenoamele mamare pot fi de mai multe feluri, clasificate după dimensiunea și creșterea lor:

• simple: este cel mai frecvent tip; tind să fie mai mici, iar celulele arată la fel în tot țesutul;
• complexe: sunt mai frecvente la persoanele cu vârsta peste 35 de ani; tind să fie mai mari și pot avea calcificări sau chisturi în ele;
• gigantice: sunt mai mari, diametrul depășește cinci centimetri;
• juvenile: se dezvoltă la copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani.

Spre deosebire de cancerul de sân, care se poate răspândi, în timp, în afara sânului, un fibroadenom rămâne în țesutul mamar. Fibroadenoamele și alte umflături benigne ale sânilor nu se vor transforma în cancer mamar; dar este posibil ca fibroadenoamele complexe să crească ușor riscul de cancer de sân în viitor.

Factori de risc

Fibroadenomul mamar apare cel mai frecvent între 15 și 35 de ani, deci această grupă de vârstă poate fi considerată un factor de risc. Cu toate acestea, orice femeie aflată la vârstă fertilă poate dezvolta acest tip de noduli. 

S-a observat, de asemenea, că persoanele de culoare au un risc ușor mai mare de a dezvolta un fibroadenom.

Diagnosticare

Este posibil ca o femeie să identifice inițial singură un fibroadenom mamar, atunci când face duș sau la autoexaminarea sânilor. Acești noduli pot fi găsiți și în timpul unui examen medical regulat, al unei mamografii de screening sau al unei ecografii mamare.

Un medic specialist în chirurgia mamară este cel care stabilește diagnosticul de fibroadenom, pe baza unui examen fizic și a testelor specifice; acestea din urmă oferă detalii despre dimensiunea, forma și alte caracteristici ale unui nodul de sân:

• ecografia mamară: utilizează unde sonore pentru a crea imagini din interiorul sânului; acest test arată clar dimensiunea și forma unui fibroadenom, precum și diferența dintre un nodul de sân solid și un chist plin cu lichid;
• mamografia: folosește raze X pentru a crea o imagine a țesutului mamar; detectează marginile unui fibroadenom și îl diferențiază de alte țesuturi. Mamografia nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele mai tinere, care pot avea țesut mamar dens, ceea ce îngreunează diferențierea dintre țesutul mamar tipic și ceea ce ar putea fi un fibroadenom; de asemenea, din cauza riscului de radiații de la mamografii, acestea nu sunt, în general, folosite la persoanele sub 30 de ani;
• biopsia cu ac central: dacă există dubii în ceea ce privește tipul sau natura nodulului de sân, este posibil ca medicul să recomande acest test pentru a verifica o probă de țesut; o probă de țesut prelevat este analizată de un medic anatomopatolog pentru a vedea dacă este vorba despre un fibroadenom sau o tumoră.

Prevenție

Din păcate, riscul de apariție a fibroadenomului nu poate fi prevenit. Se pot urma, în schimb, câțiva pași, pentru a reduce riscul de cancer de sân:

• autoexaminarea cu regularitate a sânilor;
• efectuarea anuală a unei examinări clinice a sânilor;
• mamografii regulate (începând cu vârsta de 40 de ani);
• menținerea unei greutăți sănătoase.