RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre fibrilația ventriculară
Fibrilația ventriculară înseamnă un ritm cardiac anormal care poate pune în pericol viața și în care contracția coordonată a mușchiului ventricular (cardiac) este înlocuită de mișcări fine, cu frecvență înaltă, dezorganizate și ineficiente ale miocardului ventricular. Acest ritm anormal determină incapacitatea inimii de a pompa sânge. În consecință, apare pierderea stării de conștiență și absența pulsului, iar ulterior, fără tratament adecvat, survine decesul.
Fibrilația ventriculară este aritmia identificată cel mai frecvent la pacienții cu stop cardiac. Între 65% - 85% dintre aceștia prezintă această aritmie, incriminată ca ritm inițial de personalul de urgență.
Fibrilațiile ventriculare duc la deces în câteva minute dacă nu se instituie măsuri prompte, corective. Utilizarea defibrilatoarelor externe automate și instruirea populației în resuscitarea cardio-pulmonară contribuie semnificativ la creșterea șanselor de supraviețuire după un stop cardiac.
Dacă mușchiul inimii este stimulat de un complex ventricular apărut prea devreme în timpul ciclului cardiac (în cursul repolarizării ventriculare), impulsul electric se poate transmite haotic prin celulele miocardice și poate determina o activitate ventriculară neregulată și ineficientă, contracția miocardică normală fiind întreruptă.
Cauze
Fibrilația ventriculară poate avea mai multe cauze:
- boală coronariană: cea mai frecventă cauză; la supraviețuitorii stopului cardiac, boala ischemică coronariană semnificativă (stenoză coronariană > 75%) s-a observat la 40-86% dintre pacienți, cu afectarea frecventă a două sau mai multe artere coronare;
- anomalii coronariene nonaterosclerotice: defecte congenitale, embolii, arterite, dilatații sub formă de anevrisme;
- cardiomiopatie hipertrofică: cea mai frecventă cauză a fibrilației ventriculare la tineri sub 30 de ani și la atleți;
- cardiomiopatie (displazie) aritmogenă de ventricul drept: pereții ventriculului drept sau uneori ai ambilor ventriculi sunt înlocuiți de țesut fibro-grasos;
- boli cardiace congenitale (din naștere): sindromul Marfan, boala Ebstein, tetralogia Fallot;
- boli ale valvelor cardiace: stenoză aortică, stenoză mitrală, insuficiență aortică, prolaps de valvă mitrală (rar, mai ales în prezența disjuncției de inel mitral posterior);
- trombembolism pulmonar;
- hipertensiune pulmonară primitivă;
- disecție de aortă;
- traumatisme cardiace;
- aritmii: sindromul de QT lung, inclusiv forma dobândită, care poate să apară din diverse cauze (antiaritmice, diselectrolitemii, boli cerebrovasculare, neuropatie diabetică, hipotiroidism, antidepresive, antibiotice, insecticide organofosforice), tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică, sindromul de preexcitație (WPW), fibrilația ventriculară idiopatică, tahicardia ventriculară idiopatică (rar), sindromul Brugada.
Până la 15% dintre pacienții cu vârsta sub 40 de ani care fac fibrilație ventriculară, nu au o boală cardiacă structurală asociată.
Factori de risc
Există mai mulți factori care cresc riscul de fibrilație ventriculară, cum ar fi:
- un episod anterior de fibrilație ventriculară;
- un atac de cord anterior;
- un defect cardiac din naștere;
- o boală musculară cardiacă;
- traumatisme severe cardiace;
- consumul de cocaină sau metamfetamine;
- modificări severe ale electroliților din sânge (mai ales ale potasiului sau magneziului);
- acidoza;
- hipotermia;
- consumul de alcool;
- istoricul familial de moarte subită cardiacă.
Simptome
Există mai multe simptome și semnale de alarmă înaintea declanșării fibrilației ventriculare:
- durere toracică;
- palpitații foarte rapide;
- amețeală;
- grețuri;
- lipsă de aer;
- dificultăți severe la respirație;
- umflarea gambelor (edeme gambiere).
Odată declanșată fibrilația ventriculară, simptomele devin mai severe:
- pierderea stării de conștiență;
- lipsa răspunsului la stimuli externi;
- lipsa pulsului palpabil.
Diagnosticare
Diagnosticarea și determinarea cauzei fibrilației ventriculare se face de medicul cardiolog, prin teste care includ:
- ECG: în fibrilația ventriculară apar ondulații neregulate cu frecvență de peste 300/ minut, cu contur și amplitudine variabilă; pot să apară și semne de atac de cord, de sindrom QT lung sau scurt, sindrom Brugada, sindrom de preexcitație (WPW), toxicitate digitalică, undă epsilon sugestivă pentru cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept;
- examen radiologic toracic: aduce informații despre mărimea și forma inimii;
- ecocardiografie: evaluează mărimea, structura și funcția inimii;
- coronarografie: obiectivează îngustările sau blocajele arterelor coronare cu ajutorul unei substanțe de contrast injectate printr-un cateter în vasele de sânge;
- tomografie computerizată cardiacă;
- imagistică prin rezonanță magnetică cardiacă.
Diagnosticul diferențial al fibrilației ventriculare se face cu:
- tahicardia ventriculară polimorfă;
- torsada vârfurilor;
- flutterul ventricular;
- activitatea electrică fără puls;
- ritmul idioventricular accelerat;
- tahicardiile supraventriculare cu aberanțe electrice;
- disecția de aortă;
- trombembolismul pulmonar.
Tratament
Rata de supraviețuire după fibrilația ventriculară apărută în afara spitalului se apropie de 20%, iar în spital este de aproape 50%. În concluzie, este necesar tratamentul medical de urgență pentru a preveni moartea subită cardiacă.
Scopul tratamentului este restabilirea circulației sângelui cât mai repede posibil, pentru a preveni leziunile creierului și ale celorlalte organe.
Resuscitarea cardio-pulmonară, aplicată corect, contribuie la creșterea șanselor de supraviețuire după fibrilația ventriculară. De asemenea, defibrilatoarele implantabile ajută la cuparea (oprirea) episoadelor de fibrilație.
Există tratamente asociate care se folosesc pentru a preveni episoadele recurente de fibrilație ventriculară și pentru a reduce riscul simptomelor legate de aritmie:
- medicamente (antiaritmice, dar și statinele și beta blocantele s-au dovedit foarte utile);
- defibrilator cardioverter implantabil;
- ablație cardiacă, pentru blocarea circuitelor electrice anormale care cauzează fibrilație ventriculară;
- angioplastie coronariană și montare de stent (proteză metalică intravasculară);
- chirurgie de by-pass aorto-coronarian.
Complicații
Fibrilația ventriculară reprezintă cea mai frecventă cauză a morții subite cardiace: a fost identificată la aproape 70% dintre pacienții cu stop cardiac; între 3 și 12% dintre cazurile de atac de cord dezvoltă fibrilație ventriculară.
Riscul altor complicații pe termen lung depinde de cât de repede se acordă ajutor eficient; succesul resuscitării scade cu 5-10% pentru fiecare minut de întârziere. Dacă nu se intervine la timp, decesul survine după aproximativ 5 minute.
Majoritatea pacienților care supraviețuiesc fibrilației ventriculare rămân cu deficite neurologice reziduale cauzate de anoxie (lipsa de oxigen); alții pot prezenta aritmii postdefibrilare, leziuni post resuscitare cardio-pulmonară, arsuri cutanate postdefibrilare, leziuni miocardice.
Prevenție
Stilul de viață sănătos este foarte important în menținerea sănătății inimii. Pentru aceasta se recomandă:
- o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume, cereale integrale, soia, fasole, nuci, pește, pui, produse sărace în grăsimi saturate;
- evitarea adăugării de sare și zahăr la mese;
- sport regulat, prin antrenament: cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată/ săptămână sau 75 de minute de activitate aerobică intensă/ săptămână sau în combinație;
- evitarea fumatului;
- menținerea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol în limite sănătoase;
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
- limitarea alcoolului sau chiar evitarea acestuia, în situații specifice;
- controale medicale regulate;
- măsuri antistres și antianxietate: tehnici de relaxare și meditație.
Bibliografie
- Priori, Silvia G., et al. “2015 ESC Guidelines for the Management of Patients with Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death.” European Heart Journal, vol. 36, no. 41, 29 Aug. 2015, pp. 2793–2867, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/eurheartj/ehv316
- Goyal, K. “Ventricular Fibrillation Clinical Presentation: History, Physical Examination.” Medscape.com, Medscape, 11 Jan. 2022, https://emedicine.medscape.com
- Ludhwani D;Goyal A;Jagtap M. Ventricular Fibrillation. 11 Aug. 2021, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- “Ventricular Fibrillation - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
Alte afecțiuni similare
Febra hemoragică cu sindrom renal
Febra hemoragică cu sindrom renal este o nefropatie interstițială acută, caracterizată prin febră mare, diferite grade de insuficiență renală și hemoragie. Aceasta este...
Vezi detalii
Febra tifoidă
Febra tifoidă este o boală cauzată de bacteria Salmonella typhi, care infectează intestinul subțire și provoacă febră înaltă, frisoane, dureri abdominale, greață,...
Vezi detalii
Fibrilație atrială
Fibrilația atrială reprezintă ritmul neregulat al inimii (aritmie), care începe în partea superioară a inimii (atrii).În mod normal, inima se contractă și se relaxează...
Vezi detalii
Fibroadenom
Fibroadenomul este o tumoră benignă (necanceroasă) ce apare la sân. Acest nodul este nedureros, are o formă rotundă sau ovală bine definită și o consistență solidă (nu...
Vezi detalii
Fibromatoza fasciala plantara
Un fibrom plantar este un nodul benign (necanceros) care face ca tesutul conjunctiv sa se acumuleze si sa creeze bulgari duri pe talpile picioarelor. Acesti bulgari se...
Vezi detalii
Fibromatoză plantară
Fibromatoză plantară, sau boala Morbus Leddehose, reprezintă o proliferare anormală a țesutului fibros în fascia plantară a piciorului. Acest fenomen duce la formarea de...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
