Gonoree

Cauze

Bacteria Neisseria Gonorrhoeae prezentă în exudatul purulent este inoculată pe tegument sau mucoase la partenerul sexual și pătrunde în organism prin mici lacerații și abraziuni.

Căile de contaminare sunt:

• contactul sexual (majoritatea cazurilor);
• contactul nou-născutului în canalul de naștere cu secrețiile infectate ale mamei;
• lenjeria murdară (această cauză este excepțională).

Incubația medie a bolii este de 2 - 5 zile (poate varia de la 1 la 15 zile).

Simptome

Gonoreea la bărbați

Infecția afectează primar uretra și mai târziu organele genitale. Simptomele gonoreei sunt: secreții uretrale, care variază de la minime până la eliminarea unor cantități mari de fluid cu aspect variabil, de la clar până la purulent, disconfort la urinare, edem și durere scrotală unilaterală, cu debut la 2-8 zile de la expunere. În cazuri severe se poate asocia cu erecții dureroase și urinare tulbure.

Gonoreea la femei

Cel mai frecvent este afectat colul uterin, determinând endocervicita şi uretrită, care se pot complica cu boala inflamatorie pelvină (salpingită, endometrită, abcese tubo-ovariene, peritonită sau perihepatită). Infecția determină scurgeri vaginale, dureri pelvine, tulburări de urinare și rar sângerări intermenstruale sau hemoragie. Edemul periuretral, uretrită, secreție purulentă din colul uterin, abcesul Bartholin sunt alte manifestări posibile în cadrul acestei infecții.

Conjunctivita poate apărea la copii sau adulți prin inoculare directă și poate duce la orbire.

Gonoreea rectală apărea după contact sexual anal sau ca o complicație a gonoreei organelor genitale. Se manifestă prin secreții și sângerări rectale, însoțite de dureri și tenesme. De regulă se vindecă spontan, diagnosticul fiind frecvent omis din cauza simptomatologiei discrete.

Faringe: faringită apărută după contact sexual oro-genital. Coexistă întotdeauna cu infecția genitală. Poate fi asimptomatică sau se poate asocia cu o sensibilitate faringiană. Mucoasa este eritematoasă (roșie), cu depozite purulente amigdaliene.

Boală inflamatorie pelvină, caracterizată prin durere pelvină, urinări dureroase, scurgeri vaginale sau uretrale muco-purulente, durere la mobilizarea colului uterin, sângerări intermenstruale, febră, frisoane, greață, vomă.

Tratament

Dacă se suspectează o infecție cu gonoree, se recomandă abstinență sexuală până la confirmarea diagnosticului prin examinări paraclinice. Dacă testul este pozitiv pentru gonoree, abstinența trebuie continuată timp de 7 zile după începerea tratamentului. Partenerul sau partenerii sexuali trebuie, de asemenea, să fie tratați pentru gonoree pentru a evita transmiterea infecției. Totodată, un diagnostic pozitiv conduce la verificarea tuturor partenerilor sexuali din ultimele 60 de zile, care ar trebui testați și tratați.

Tratamentul infectiilor uro-genitale cu gonococ se efectuează după realizarea antibiogramei specifice obținute în urma culturilor din secrețiile patologice în laboratorul de microbiologie.

Schema de tratament pentru gonoree constă în antibiotice orale sau injectabile, în doză unică sau pe termen îndelungat, în funcție de severitatea formei și de complicații. Se recomandă repetarea testărilor la aproximativ 3 luni după ce o persoană a terminat tratamentul gonoreei.

Complicații

Majoritatea bărbaților infectați apelează la medic din cauza simptomelor suficient de devreme pentru a preveni complicațiile severe, dar nu şi pentru a preveni transmiterea către alte persoane. Complicațiile frecvente sunt balanopostita acută, afectarea de glande Tyson, Cowper, Littre, Morgagni, uretrita cronică deschisă cu picătura matinală, stricturi uretrale, abcese, inflamația prostatei, epididimita și orhiepididimita. Majoritatea femeilor infectate nu au manifestări clinice până la instalarea complicațiilor precum boala inflamatorie pelvină, fibroză tubară, infertilitate sau sarcină ectopică.

Gonoreea netratată se poate răspândi, de asemenea, în sânge (septicemie) sau articulații, progresând într-o stare gravă, numită infecție gonococică diseminată.

Infecția gonococică diseminată este întâlnită mai des la femei cu infecție cervicală, endometrială sau tubară asimptomatică, precum și la bărbații homosexuali cu gonoree rectală sau faringiană asimptomatică. Aceasta poate apărea la 1% din infecțiile genitale. Semnele acestei afecțiuni includ febră, leziuni cutanate multiple, umflături dureroase ale articulațiilor (artrita gonococică), endocardită, meningită.