Lepra

Cauze

Contactul direct cu bacteria Mycobacterium leprae provoacă lepra (boala Hansen).

Deși nu mai este atât de periculoasă, lepra (boala lui Hansen) se poate răspândi de la o persoană la alta. Experții consideră că bacteria este probabil transmisă prin picături în aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Atunci când bacteria este eliberată în mediu, alte persoane o pot inhala.

Este important de reținut că majoritatea oamenilor au imunitate naturală la Mycobacterium leprae. De fapt, doar 5% dintre toți oameni sunt cu adevărat vulnerabili la lepră (boala Hansen).

Bacteria Mycobacterium leprae crește doar la gazde vii, inclusiv anumite tipuri de mamifere, precum armadillos. Cercetările au confirmat că o specie de armadillo originară din sudul Statelor Unite și din Mexic poate purta lepră (boala lui Hansen) și o poate răspândi la oameni.

Simptome

Simptomele principale ale leprei (boala Hansen) includ:

• pete pe piele care pot fi roșii sau au o pierdere a pigmentării;
• zone cutanate cu senzații diminuate sau absente;
• amorțeală sau furnicături în mâini, picioare, brațe și picioare;
• răni sau arsuri nedureroase la mâini și picioare;
• slăbiciune musculară.

Persoanele cu lepră netratată pot dezvolta:

• piele groasă sau rigidă;
• nervi periferici afectați;
• pierderea genelor sau a sprâncenelor;
• congestie nazală;
• sângerări nazale.

Atunci când boala este deja în stadii avansate, simptomele sunt mult mai grave și implică paralizie, pierderea vederii, desfigurare prin pierderea tegumentului nasului, leziuni permanente ale mâinilor și picioarelor, pierderea degetelor de la mâini și de la picioare, ulceraţii cronice, în partea de jos a picioarelor, care nu se vindecă.

Odată infectat cu bacteria Mycobacterium leprae, este posibil să treacă și 3 - 5 ani până la apariția unor simptome îngrijorătoare. Din acest motiv, este dificil pentru medici să determine când și unde a avut loc infectarea.

Tratament

Medicina modernă tratează cu succes lepra, considerând această boală vindecabilă. Conform studiilor, în ultimii 20 de ani, peste 16 milioane de oameni au învins această afecţiune.

Boala Hansen se tratează cu terapie multidrog, o abordare care combină diferite tipuri de antibiotice. În cele mai multe cazuri, medicul prescrie două până la trei tipuri diferite de antibiotice în același timp. Acest lucru ajută la prevenirea rezistenței organismului la antibiotice.

Antibioticele nu pot trata, însă, și leziunile nervoase care pot apărea ca urmare a bolii Hansen. Medicul poate prescrie și medicamente antiinflamatoare pentru a gestiona simptomele dureroase.

În medie, recuperarea după tratamentul împotriva leprei durează 1-2 ani. Pe toată perioada tratamentului medicul trebuie să monitorizeze progresul pacientului.

Complicații

Cea mai gravă complicație în cazul bolii Hansen este apariția unor probleme grave neurologice, ca urmare a diagnosticării tardive. Leziunile tipice ale pielii și neuropatia clasică a leprei sunt ușor de recunoscut în țările în care boala este mai frecventă dar, în statele dezvoltate, unde lepra este rar întâlnită, poate fi dificil de diagnosticat. Conștientizarea medicului este cheia pentru diagnosticarea precoce și tratamentul care poate preveni dizabilitatea.

Din acest motiv, prezentarea la medic pentru investigații, pentru orice semn al unei modificări a stării de sănătate este esenţială. Trebuie luat în considerare diagnosticul de lepră atunci când:

• pacientul prezintă o leziune cutanată neresponsivă;
• pacientul este imigrant dintr-o țară cu incidență mare de lepră;
• pacientul are un istoric de călătorie în străinătate;
• pacientul are antecedente medicale și vizite frecvente la camera de urgență.