Epistaxis

Epistaxisul reprezinta hemoragia nazala, care poate proveni din partea anterioara sau posterioara a septului nazal.

Echipa medicala MedLife - ORL, ORL pediatrie

Medic Specialist
Medic Primar
Medic Specialist
Apostol Ana Maria,Medic Primar ORL
Medic Primar ORL
  •  
  • 1 of 22

Epistaxis - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cele mai multe sangerari nazale sunt anterioare, cu originea intr-un plex vascular de la nivelul septului antero-inferior. Mai rare, dar mai grave, sunt sangerarile nazale posterioare, care tind sa apara la pacientii cu vase aterosclerotice sau anomalii ale hemostazei, care au suferit o interventie chirurgicala nazala sau sinusala. Epistaxisul sever este adesea cauzat de coagulopatii datorate unor afectiuni hepatice.

Cele mai multe hemoragii nazale apar secundar traumatismelor locale (inclusiv suflatul nasului si scobitul in nas) si uscarii mucoasei nazale. Cauzele mai putin frecvente includ infectii locale (cum sunt rinita, sinuzita) si sistemice, corpii straini (in special la copii); arterioscleroza; hipertensiunea arteriala (cand este slab controlata); o tumora benigna sau maligna a unui sinus paranazal sau nazofaringiana si perforatiile septale. Epitaxisul, indiferent de cauza, este frecvent la pacientii cu tendinta de sangerare (de ex: trombocitopenie, boala hepatica, coagulopatii, tratament anticoagulant).

Epistaxis - Simptome

Sangerarile variaza de la cateva picaturi de sange la un flux puternic. Desi epistaxisul major se extinde rapid la ambele nari, majoritatea pacientilor pot localiza fluxul initial unilateral, fapt ce orienteaza examenul clinic. 

Epistaxis - Tratament

Diagnosticul epistaxisului

Diagnosticul se stabileste prin vizualizare directa.

Localizarile sangerarilor anterioare sunt de obicei evidentiate la examinarea directa cu un specul nazal si o lumina puternica. In cazul in care localizarea nu este evidenta si sangerarea este severa sau recurenta poate fi necesara endoscopia cu fibra optica. Nu este necesara efectuarea testelor de laborator de rutina. 

In cazul pacientilor cu simptom sau semne de sangerare din alte locuri (de ex: melena, petesii) si a celor cu epistaxis sever sau recurent se efectueaza hemoleucograma completa si se masoara timpul de protrombina si timpul partial de tromboplastina. Poate fi efectuat CT in cazul in care se suspecteaza un corp strain, o tumora, o fractura sau sinuzita.

Tratamentul epistaxisului

Tratamentul variaza in functie de locul sangerarii si include cauterizarea si diverse tipuri de tamponamente.

Tratamentul empiric la pacientii cu sangerare activa se face pentru localizarea anterioara. 

Epistaxisul anterior: sangerarea poate fi de obicei controlata prin pensarea aripilor nasului timp de 10 minute. Daca aceasta manevra nu reuseste, se insera o compresa din bumbac impregnata cu un vasoconstrictor si cu un anestezic topic si nasul se penseaza alte 10 minute. Punctul din care porneste sangerarea poate fi apoi cauterizat cu un electrocauter sau cu un stick pe care s-a aplicat in prealabil azotat de argint. Alternativ, poate fi inserat un tampon nazal din spuma expandabila. 

Epistaxisul posterior: sangerarea posterioara poate fi greu de controlat. Un tamponament posterior este eficient dar mult mai dificil de pozitionat. Se impune spitalizarea si pot fi necesare sedarea intravenoasa si analgezia. Tamponamentul se mentine timp de 4-5 zile si se administreaza un antibiotic pentru a preveni sinuzita si otita medie (de ex augumentin).

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical