Leșin

Cauze

În funcție de tipul ei, lipotimia poate avea mai multe cauze:

Sincopa vasovagală

Este printre cele mai frecvente cauze de leșin, fiind de fapt un răspuns exagerat la o serie de stimuli. Termenul provine de la nervul vag, care controlează procesele interne ale organelor, inclusiv ale inimii.

Sincopa vasovagală intervine brusc, ca răspuns la un stimul vizual, precum sânge, sau la emoții puternice; acestea scad brusc ritmul cardiac și tensiunea arterială, provocând reducerea aportului de sânge în creier și pierderea cunoștinței. De cele mai multe ori, sincopa vasovagală se declanșează ca urmare a unui stres emoțional, dar poate fi provocată și de alți factori, precum expunerea directă la surse de căldură, deshidratarea sau oboseala acumulată.

Lipotimia vasovagală apare cel mai des la persoanele tinere, cu vârsta sub 35 de ani, dar poate apărea și la cei mai în vârstă, dacă se forțează în timpul urinării sau al eliminării scaunului. Manifestările cuprind:

• transpirație rece;
• senzație de greață;
• vertij;
• paloare;
• senzație de căscat;
• încețoșarea vederii imediat înainte de sincopă.

Hipotensiunea ortostatică

Denumită și hipotensiune posturală, această afecțiune apare la ridicarea bruscă în picioare; această schimbare de natură gravitațională poate duce la hipotensiune arterială, urmată de dilatarea vaselor de sânge de la nivelul inferior al corpului, privând astfel creierul de fluxul normal de sânge.

Hipotensiunea ortostatică poate avea mai multe cauze, cum ar fi:

• deshidratarea (uneori din cauza diureticelor, precum ceaiul sau cafeaua);
• reacțiile adverse la unele medicamente (de regulă cele pentru hipertensiune arterială sau boala Parkinson). Riscul de hipotensiune ortostatică este mai ridicat la persoanele trecute de 50 de ani, crescând în incidență direct proporțional cu vârsta;

Aritmia

Manifestarea unei lipotimii în timpul efortului fizic poate constitui un semnal de alarmă, indicând o aritmie subiacentă. Pentru a determina acest lucru, este nevoie de o serie de analize și teste: ECG, Holter ECG, analize de sânge, ecocardiografie, testul TILT etc. De asemenea, un factor important îl reprezintă istoricul detaliat al antecedentelor heredocolaterale (din familie), precum și alte episoade de sincopă și frecvența acestora, convulsii, aritmie, infarct de miocard la o vârstă tânără etc.

În cazul acestui tip de leșin, semnele premergătoare pot lipsi cu totul sau se pot manifesta precum o senzație de presiune la nivelul pieptului, palpitații puternice și dificultate la respirație.

Riscul cel mai ridicat este la persoanele de peste 60 de ani și la cele cu un istoric de boli cardiace.

Sincopa neurologică

Apare prin diverse mecanisme dar este determinată, în principal, de anumite stenoze/îngustări la nivelul arterelor care irigă creierul (arterele carotide sau intracerebrale); în consecință, prin diminuarea fluxului sangvin cerebral, pacientul își pierde cunoștința.

Sincopa neurologică este precedată, de obicei, de unele semne:

• vertij (amețeală);
• disartrie (tulburări de vorbire);
• disfagie (tulburări de înghițire);
• diplopie (vedere dublă);
• ataxie (tulburare de echilibru).

Sincopa neurologică poate să apară însă și din cauza unor afecțiuni grave, care pun viața pacientului în pericol, cum ar fi atacurile ischemice sau accidentele vasculare hemoragice. Amețeala sau sincopa din cadrul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice este însoțită de dureri foarte intense de cap, în timp ce sincopa din atacul ischemic poate manifesta, de obicei, tulburări de echilibru și de vorbire.

Simptome

Simptomele specifice stării de leșin sunt:

• amețeala;
• slăbiciunea;
• greața;
• încețoșarea sau întunecarea progresivă a vederii;
• slăbirea auzului sau acufene.

Deși se poate întâmpla oricui și la orice vârstă, leșinul este mai probabil să apară în cazul persoanelor trecute de 70 de ani și a celor cu sincopă vasovagală. De asemenea, starea de lipotimie nu duce întotdeauna la leșin, acesta putând fi, uneori, prevenit.

Tratament

Tratamentul lipotimiei este adaptat în funcție de tipul și cauzele declanșatoare:

În cazul sincopei vasovagale:

• întinderea la orizontală;
• evitarea intrării în panică;
• tehnica de desensibilizare (expunerea progresivă la factorii declanșatori), până când organismul dezvoltă reacții mai potrivite;
• încordarea anumitor grupe de mușchi (ai brațelor sau ai picioarelor), pentru a împiedica scăderea tensiunii arteriale.

În cazul factorilor de mediu:

• evitarea încăperilor prea calde (baia, sauna);
• evitarea deplasărilor în zilele caniculare, pe distanțe lungi; hidratare și mers cât mai mult pe la umbră;
• odihna, dacă s-a depus un efort fizic prea mare.

În cazul factorilor de stres:

• dacă știți că urmează să primiți anumite vești, așezați-vă undeva în siguranță;
• evitați, pe cât posibil, factorii stresori și învățați tehnici de management al stresului;
• respirați profund și exersați tehnici de relaxare, atunci când vă confruntați cu evenimente stresante;
• încercați terapia cognitiv comportamentală.

În cazul afecțiunilor medicale:

• mergeți la un consult de specialitate și informați-vă despre cum ați putea preveni episoadele de leșin;
• hidratați-vă corespunzător și adoptați o dietă echilibrată; renunțați la fumat sau reduceți consumul de alcool;
• luați suplimente de minerale și vitamine potrivite afecțiunilor de care suferiți, la recomandarea medicului.

Primul ajutor în caz de leșin este foarte important. Iată câteva măsuri pe care le puteți lua în cazul în care o persoană suferă un episod lipotimic:

• așezați pacientul pe spate;
• dacă nu există leziuni și persoana respiră, ridicați-i picioarele pe o pernă, astfel încât să fie mai sus decât nivelul inimii (aproximativ 30 de centimetri);
• desfăceți-i cureaua, gulerul sau hainele care strâng;
• pentru a evita riscul unei noi sincope, nu ridicați persoana prea repede;
• dacă pacientul nu își recapătă cunoștința într-un minut, sunați la 112.

Complicații

Perioadele scurte de pierdere a cunoștinței nu sunt dăunătoare. Pericolul principal al lipotimiei este reprezentat de riscul traumatismelor suferite în timpul căderii.

Autor

Dr. Vladoianu Ana Maria

Medic Primar Cardiologie