Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Abonament LevelUp
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Gură de lup
Descoperă informații utile despre palatoschizis: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Palatochizis, sau gura de lup, este o deschizătură la nivelul buzei superioare și/sau a palatului dur și moale (cerul gurii). Această afecţiune apare ca urmare a dezvoltării incomplete a structurilor faciale ale fătului în viața intrauterină şi este una dintre cele mai frecvente malformații congenitale. Unilaterală sau bilaterală, frecvent apare ca afecțiune izolată, însă poate fi asociată și cu alte afecțiuni sau sindroame genetice.
Palastochizisul este o afecțiune cu un impact psiho-social și funcțional important, însă, la majoritatea bebelușilor, cu ajutorul unor serii de intervenții chirurgicale, se poate restabili funcția normală și se poate obține un aspect firesc, cu o cicatrice minimă.
Formarea feței are loc de timpuriu în timpul gestației și implică celule specifice de pe ambele părți ale craniului, care se înmulțesc și cresc spre centrul feței până când, în cele din urmă, se îmbină. Fuziunea acestor țesuturi modelează trăsăturile feței, gura și buzele. Structura primară din care derivă cavitatea bucală începe să se formeze în săptămâna a patra de gestație și este completă în jurul săptămânii 12.
Aceasta este formată din cinci proeminențe faciale care se dezvoltă în jurul gurii:
Proeminența frontonazală se împarte în proeminențe nazale mediale și laterale.
În săptămâna următoare de sarcină, cele două proeminențe maxilare cresc spre proeminențele nazale, rezultând îmbinarea proeminențelor nazale laterale cu formarea regiunii nazolabiale și, din proeminențele nazale mediale, buza superioară. Eșecul fuzionării în jurul sfârșitului săptămânii cinci produce o despicătură unilaterală sau bilaterală a buzei. Eșecul de fuziune la linia mediană a proceselor palatine are ca rezultat despicarea palatului.
Deformarea buzei și a palatului dur nu sunt doar deformări cosmetice, ci afectează capacitatea nou născutului de a se hrăni; fără un tratament adecvat, prin reflux nazal crescut și muncă crescută în procesul de hrănire se ajunge, treptat, la epuizare.
Cauzele exacte ale apariției palatoschizis-ului nu sunt încă pe deplin elucidate. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), unii copii dezvoltă această afecțiune ca urmare a unor modificări genetice și de mediu în timpul vieții intrauterine.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a lansat recent câteva descoperiri importante ale cercetării cu privire la factorii de risc legați de a avea un copil cu palatoschizis. S-a constatat că următorii factori cresc șansa ca o mamă să dea naștere unui copil cu palatoschizis:
Femeile care au fost diagnosticate cu diabet înainte de sarcină (nu diabet gestațional) au un risc crescut de a avea un copil cu palatoschizis.
Există anumite medicamente, cum ar fi cele pentru tratarea epilepsiei sau alți agenți chimici (acid retinoic, talidomidă, dioxină) care, dacă sunt luate în primul trimestru de sarcină (primele trei luni), cresc riscul de a avea un copil cu palatoschizis.
Femeile care aleg să fumeze în timpul sarcinii au un risc crescut de a da naștere unui copil cu palatoschizis.
De obicei, o despicătură la nivelul buzei și/sau a palatului dur este ușor identificabilă imediat după naștere sau încă din timpul vieții intrauterine. Palatoschizis poate apărea ca o despicătură la nivelul buzei și a palatului dur care afectează una sau ambele părți ale feței, o despicătură a buzei care apare ca o crestătură minoră sau ca o despicătură la nivelul palatului dur fără afectarea aspectului feței.
În cazuri mai rare, poate apărea o despicătură doar la nivelul mușchiului palatului moale, acest tip putând trece, adesea, neobservat la naștere și să fie diagnosticat mai târziu.
Consecințele palatoschizisului includ semne și simptome precum:
În mod obișnuit, buza despicată și palatul despicat sunt defecte congenitale care sunt recunoscute și diagnosticate la nașterea unui copil. În cele mai multe cazuri, nu sunt necesare teste specifice pentru diagnostic. De fapt, aceste afecțiuni sunt din ce în ce mai mult diagnosticate prin imagistica cu ultrasunete în timpul sarcinii. Tehnologia cu ultrasunete folosește unde sonore pentru a genera imagini ale fătului în cavitatea uterină. La evaluarea acestor imagini, medicul poate discerne această deformare a trăsăturilor feței copilului încă din a 18-a săptămână de sarcină. Dacă se detectează palatoschizis în timpul unei ecografii fetale, medicul poate să efectueze o procedură prin care extrage o probă de lichid amniotic din uter (amniocenteză) pentru a detecta alte anomalii, cum ar fi orice sindroame genetice.
Scopul tratamentului palatoschizisului este redobândirea vorbirii, auzului, alimentației, respirației și un aspect normal al feței din punct de vedere estetic. Tratamentul constă dintr-o intervenție chirurgicală pentru a corecta defectul și terapii specifice pentru a ameliora alte afecțiuni asociate. Tipul și numărul de intervenții chirurgicale de care are nevoie un copil depind de fiecare situație individuală. După repararea inițială a despicăturii, medicul poate sugera proceduri suplimentare pentru a îmbunătăți aspectul buzei și a nasului, precum și pentru a îmbunătăți vorbirea copilului. De obicei, intervențiile chirurgicale sunt efectuate în ordinea descrisă mai jos:
Copiii cu palatoschizis se confruntă cu o varietate de provocări, în funcție de tipul și severitatea afecțiunii:
Una dintre principalele preocupări după naștere este hrănirea. În timp ce majoritatea bebelușilor cu buză despicată pot fi alăptați, palatoschizisul poate îngreuna suptul.
Bebelușii cu palatoschizis sunt expuși riscului de a dezvolta otite medii recurente.
Pot fi asociate dificultăți în creșterea și dezvoltarea dinților.
Deoarece palatul este folosit pentru formarea sunetelor, dezvoltarea vorbirii normale poate fi afectată de un palat despicat, iar copilul afectat are voce nazonată.
Copiii cu despicături se pot confrunta cu probleme sociale, emoționale și comportamentale din cauza diferențelor de aspect și a stresului îngrijirii medicale intensive.
După nașterea unui copil cu palatoschizis, părinții sunt îngrijorați de posibilitatea de a avea un alt copil cu aceeași afecțiune. Deși multe cazuri cu această patologie nu pot fi prevenite, luați în considerare acești pași pentru a reduce riscul:
Dacă aveți antecedente familiale de palatoschizis, discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a rămâne însărcinată. El vă poate îndruma către un consilier genetician, care vă poate ajuta să vă determinați riscul.
Dacă intenționați să rămâneți însărcinată în curând, întrebați medicul dacă ar trebui să luați vitamine prenatale.
Consumul de alcool sau tutun în timpul sarcinii crește riscul de a avea un copil cu malformații congenitale.
Dr. Adriana Crăciun
Bibliografie
Otoscleroza sau otospongioza este o afecțiune a urechii interne, care constă în demineralizarea osului temporal, urmată de fixarea platinei scăriței în fereastra ovală;...
Vezi detalii
Ovarele micropolichistice, cunoscute și sub numele de sindromul ovarelor micropolichistice (MPCOS), reprezintă o afecțiune în care ovarele conțin un număr mare de...
Pahipleurita este o afecțiune medicală caracterizată prin îngroșarea pleurei. Pleura este o parte vitală a tractului respirator, formată din două membrane cu două...
Palpitațiile sunt așadar bătăile neregulate ale inimii pe care pacientul le resimte neplăcut. În mod normal, pulsul unei persoane în perioadă de repaus este de 60-70...
Pancreatita este o afecțiune gravă, caracterizată prin inflamarea pancreasului. Ea apare atunci când sucurile şi enzimele digestive atacă pancreasul (organ aflat în...
Această afecțiune este o inflamație a pancreasului și a țesuturilor adiacente. Inflamația se poate vindeca și este cauzată de eliberarea enzimelor pancreatice active...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.