Palpitații

Despre palpitații

Palpitațiile sunt așadar bătăile neregulate ale inimii pe care pacientul le resimte neplăcut. În mod normal, pulsul unei persoane în perioadă de repaus este de 60-70 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă (pulsul) crește în condiții precum:

• efort fizic;
• stres;
• emoții puternice;
• anumite tratamente;
• consum de cofeină sau alcool;
• fumat.

Palpitațiile accelerează pulsul. Acesta poate depăși ușor 150 de bătăi pe minut, iar aceste palpitații pot dura minute sau chiar ore. În plus, pulsul accelerat poate fi însoțit de simptome precum respirație dificilă, anxietate, stare de slăbiciune.

Palpitațiile nu reprezintă un pericol dacă apar rar, ele pot reprezenta însă un pericol pentru viața pacientului dacă se manifestă des sau pe perioade lungi de timp. Palpitațiile pot fi un semnal îngrijorător pentru sănătatea pacientului în special pentru că acestea pot fi simptomul unor boli mult mai complicate: hipertiroidism sau aritmie (ritm cardiac anormal).

Aritmia: ce este, câte tipuri există

Tipuri de bătăi de inimă în aritmii

• Bătăi rapide (tahicardie): sunt bătăi rapide ale inimii, cauzate de o problemă la sistemul electric al inimii. Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac. Se manifestă ca o frecvență mai mare a bătăilor inimii, chiar dacă pacientul se află în repaus.
• Bătăi lente ale inimii (bradicardie): sunt bătăi mai lente decât ar fi normal, sub 60 de bătăi pe minut.
• Bătăi ectopice: sunt bătăile premature sau în plus, ele pot cauza palpitații. O bătaie prematură a inimii poate da impresia unei bătăi mai puternice imediat după aceea. Senzația este aceea că inima „a uitat” să bată o dată, dar în realitate este doar o senzație, inima nu poate omite nici o bătaie. Cele mai frecvente tipuri de bătăi ectopice sunt: extrasistolele atriale (contracții atriale premature ale inimii) și extrasistolele ventriculare (contracții ventriculare premature ale inimii).

Aritmiile sunt cele care cauzează bătăi rapide, neregulate sau neobișnuite ale inimii.

Palpitațiile pot fi o consecință a unei aritmii.

Tipuri de aritmii

Există mai multe tipuri de aritmii. Unele sunt inofensive, altele pot pune viața în pericol. Din cauza aritmiei se pot resimți bătăi de inimă premature sau prea multe. Aritmiile includ:

• bradicardia sinusală: frecvență cardiacă sub 60 bătăi pe minut;
• tahicardia sinusală: frecvență cardiacă de peste 100 bătăi pe minut;
• tahicardia paroxistică supraventriculară: frecvență de 160-180 bătăi pe minut;
• extrasistole ventriculare: pacientul resimte palpitații;
• fibrilația atrială: este periculoasă pentru că tulburarea de ritm cardiac este legată de o afecțiune cardiovasculară. Poate duce la formarea de cheaguri de sânge care, la rândul lor, pot sta la baza accidentelor vasculare cerebrale;
• flutter atrial: pacientul resimte bătăi cardiace rapide, dar regulate;
• extrasistole ventriculare: presupun bătăi cardiace care apar mai repede decât ar fi normal (bătăi premature). Pacientul are senzația că inima îi sare o bătaie, următoarea fiind mai puternică;
• tahicardia ventriculară: frecvență cardiacă peste 100. Este asociată unor afecțiuni cardiace. Poate duce la stop cardiac;
• fibrilație/flutter ventricular: sunt tulburări severe de ritm cardiac, pot determina stop cardiac.

Palpitațiile date de aritmii pot fi resimțite de pacient în piept, gât sau urechi. Uneori, palpitațiile se pot manifesta mai puternic în cursul nopții.

Factori de risc

Este o provocare pentru medicii cardiologi să identifice cauza palpitațiilor. Cei mai mulți se ghidează după factorii de risc pentru acest simptom:

• boală coronariană, insuficiență cardiacă, intervenții chirurgicale pe cord;
• hipertensiune arterială;
• boală cardiacă congenitală;
• probleme tiroidiene;
• consum de medicamente sau suplimente alimentare;
• apnee în somn;
• dezechilibru electrolitic (potasiu, magneziu, sodiu);
• consum de alcool;
• consum de cofeină;
• fumat;
• deshidratare;
• lipsa somnului.

Diagnosticare

Cum se stabilește diagnosticul în cazul palpitațiilor?

• examen fizic: palparea pulsului arterial, auscultația cardiacă, monitorizarea tensiunii arteriale, monitorizarea colesterolului.
• analize de laborator: ionograma poate fi utilă în cazul pacienților cu risc de tulburări electrolitice.
• electrocardiogramă: electrocardiograma presupune înregistrarea activității electrice a inimii.
• ecografie: dacă, de exemplu, la consultație se percepe un suflu îngrijorător.
• holter de ritm: medicul poate recomanda purtarea unui holter de ritm pentru 24 de ore, pentru a înregistra bătăile inimii. Există dispozitive mai sofisticate care se poartă vreme mai îndelungată.
• test de efort: funcționează pe ideea de a provoca aceste palpitații.

Prevenție

Iată câteva metode care pot ajuta la prevenirea palpitațiilor:

• redu nivelul de stres;
• practică exercițiile de respirație profundă și de relaxare;
• limitează consumul de alcool;
• elimină consumul de cofeină;
• nu fuma;
• practică exercițiile fizice regulate;
• odihnește-te suficient;
• adoptă o dietă echilibrată și sănătoasă;
• monitorizează frecvența cardiacă și tensiunea arterială.