medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Tumora benignă

Tumora benignă

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre tumora benignă

O tumoră este o masă anormală de țesut care crește într-un mod necontrolat. Există două tipuri principale de tumori: tumori benigne și tumori maligne. 

Termenul de benign caracterizează o leziune necanceroasă, localizată, care nu antrenează nici o diseminare în țesuturile învecinate (spre deosebire de cea malignă). 

Tumora benignă este o creștere anormală de celule care se dezvoltă într-un mod controlat și nu se răspândește în alte părți ale organismului. Aceasta este noncanceroasă și, în general, nu pune în pericol viața pacientului.

medic analizând o tumoare benignă pe piele

Cauze

Cauzele exacte ale tumorilor benigne nu sunt întotdeauna clare. Cu toate acestea, există câțiva factori care pot juca un rol în apariția acestora. Iată câteva posibile cauze ale tumorilor benigne: 

  • mutații genetice: anumite mutații genetice moștenite sau dobândite pe parcursul vieții pot contribui la apariția tumorilor benigne. Aceste mutații pot afecta genele care reglează creșterea și dezvoltarea celulară normală, determinând celulele să se dividă și să se înmulțească într-un mod anormal; 
  • factori ereditari: unele tumori benigne pot avea o componentă ereditară. Anumite condiții genetice rare, cum ar fi neurofibromatoza, sindromul Gardner, sindromul Peutz-Jeghers și altele, pot crește riscul de dezvoltare a tumorilor benigne. 
  • excesul de hormoni: un dezechilibru hormonal poate juca un rol în apariția anumitor tumorilor benigne. De exemplu, fibroamele uterine (tumori benigne ale uterului) pot fi influențate de nivelurile de estrogen și progesteron; 
  • expunerea la anumite substanțe chimice: expunerea la radiații ionizante sau la anumite substanțe chimice industriale poate fi asociată cu apariția tumorilor benigne; 
  • factori de mediu: poluarea, expunerea la radiații solare, dieta necorespunzătoare și stilul de viață; 
  • unele medicamente.

Factori de risc

Factorii de risc pot varia în funcție de tipul de tumoră benignă. În plus, având unul sau mai mulți factori de risc, nu înseamnă neapărat că vei dezvolta o tumoră benignă, ci doar că există o probabilitate mai mare pentru a dezvolta boala: 

  • factori genetici; 
  • factori ereditari; 
  • factori hormonali; 
  • factori de mediu.

Simptome

Simptomele tumorilor benigne variază în funcție de localizarea și dimensiunea formațiunii tumorale. Unele pot fi asimptomatice, și sunt descoperite întâmplător în timpul examinărilor medicale sau investigațiilor pentru alte afecțiuni, iar altele pot cauza simptome specifice, cum ar fi durere, umflături, disconfort, modificări de aspect sau funcție în zona afectată. 

Multe tumori benigne nu provoacă deloc simptome, dar, dacă cresc suficient de mari pentru a apăsa pe structurile corporale, pot cauza: 

  • sângerare (de exemplu, în cazul unui fibrom uterin); 
  • dureri de cap, convulsii sau probleme de vedere (de exemplu, o tumoră pe creier); 
  • pierderea poftei de mâncare sau scădere inexplicabilă în greutate (de exemplu, o formațiune tumorală în sfera digestivă); 
  • dificultăți de respirație (atunci când tumora afectează aparatul respirator). 

Dacă sunt localizate la nivelul pielii, tumorile benigne pot prezenta următoarele semne: 

  • modificări ale culorii pielii; 
  • formațiuni dure sau moi; 
  • formațiuni cu margini netede și uniforme; 
  • formațiuni netede sau aspre la atingere.
medic analizeaza o tumoare benigna

Diagnosticare

Diagnosticul unei tumori benigne implică o abordare individualizată, iar metodele de diagnostic pot varia, în funcție de tipul și localizarea tumorii.  

În funcție de locul unde se află tumora, testele pot include: 

  • Analize de laborator: în anumite cazuri, medicul poate solicita analize de laborator, cum ar fi analize de sânge sau teste specifice, pentru a evalua nivelurile hormonale, markerii tumorali sau alte aspecte relevante; 
  • Teste imagistice: radiografia, CT, RMN sau ecografia pot crea imagini detaliate ale tumorii; 
  • Mamografia: o mamografie este un tip special de radiografie care poate detecta creșteri anormale sau modificări ale țesutului mamar; 
  • Biopsie: pentru a confirma diagnosticul și pentru a exclude prezența unei tumori maligne, medicul poate recomanda o biopsie.  

O formațiune tumorală poate crește oriunde în organism. Există numeroase tipuri de tumori benigne și sunt denumite în funcție de locul în care se dezvoltă: 

  • Adenom: tumoră benignă localizată pe sau într-o glandă sau organ (cum ar fi glanda pituitară, colon sau ficat); 
  • Condrom: formațiune tumorală care se formează în cartilaj; 
  • Fibromul poate crește în țesutul fibros din tot corpul, cel mai frecvent la nivelul uterului (fibrom uterin); 
  • Hemangiom: aceste tipuri de neoplasme benigne cresc din vasele de sânge. Hemangioamele apar, cel mai adesea, pe piele, la bebeluși, dar se pot forma și pe organe interne precum ficatul, colonul sau creierul; 
  • Lipom: un lipom se formează din celulele adipoase. Această tumoare grasă benignă crește chiar sub piele şi este cel mai frecvent tip de tumoră benignă; 
  • Limfangiom: acest tip de neoplasm benign se dezvoltă în sistemul limfatic; 
  • Meningiomul: meningioamele sunt localizate în meninge, un strat de țesut din jurul creierului. Ele pot apăsa pe creier și măduva spinării. Majoritatea meningioamelor sunt benigne, dar pot crește mari și pot pune viața în pericol; 
  • Miom: aceste tumori benigne cresc din mușchiul neted. Leiomioamele cresc adesea în uter sau tractul gastrointestinal; 
  • Neuromul se dezvoltă în interiorul nervilor; 
  • Osteom: această tumoră necanceroasă se formează din os;  
  • Tumori ale pielii.

Tratament

Tratamentul tumorilor benigne poate varia în funcție de tipul, dimensiunea, localizarea și simptomele asociate. Unele tumori benigne pot necesita tratament, în timp ce altele pot fi doar monitorizate în mod regulat. Opțiunile de tratament comune pentru tumori benigne: 

  • observare și monitorizare: unele tumori benigne mici sau care nu produc simptome pot fi supravegheate în mod regulat de medic. Aceasta poate implica efectuarea de teste de imagistică periodice, pentru a urmări dimensiunea și evoluția tumorii;  
  • îndepărtarea chirurgicală a tumorii poate fi o opțiune de tratament în cazul tumorilor benigne mai mari, care produc simptome sau care prezintă un risc de complicații; 
  • terapie cu laser: în anumite cazuri, tumora benignă poate fi tratată cu laser. aceasta implică utilizarea unui fascicul de lumină intensă pentru a distruge sau a reduce dimensiunea tumorii; 
  • terapie hormonală: pentru anumite tumori benigne care sunt hormon-dependente, cum ar fi fibroamele uterine, terapia hormonală poate fi o opțiune de tratament. Aceasta implică utilizarea de medicamente pentru a regla nivelurile hormonale și a reduce dimensiunea tumorii sau simptomele asociate; 
  • în cazuri rare, radioterapia poate fi utilizată pentru a trata tumori benigne care nu pot fi îndepărtate chirurgical și care pun în pericol viața pacientului. 

Complicații 

Tumorile benigne nu se răspândesc în alte zone ale corpului și, de cele mai multe ori, nu dau complicații. Există situații, însă, în care, din cauza localizării și a dimensiunii tumorii, aceasta poate da simptome neplăcute, cum ar fi: 

  • dureri, presiune, senzații anormale sau alte simptome locale: o tumoră benignă a creierului poate determina dureri de cap, deficite neurologice sau modificări de comportament; 
  • compresie și disfuncție a organelor sau țesuturilor; 
  • sângerare; 
  • infecție; 
  • impact asupra funcției estetice: tumorile benigne care afectează pielea sau structurile cosmetice pot avea un impact asupra aspectului fizic și pot necesita intervenții chirurgicale pentru excizie sau reconstrucție; 
  • recurență: în unele cazuri, tumorile benigne pot recidiva sau reapărea după tratament. Acest lucru poate necesita monitorizare și gestionare suplimentară. 

Prevenție

Prevenirea tumorilor benigne poate fi o provocare deoarece cauzele exacte ale acestora nu sunt pe deplin cunoscute. Totuşi, există unele măsuri generale pe care le poți lua pentru a menține sănătatea și a reduce riscul de anumite tumori benigne: 

  • adoptă un stil de viață sănătos; 
  • evită expunerea la substanțe toxice; 
  • efectuează controale medicale regulate și discută cu medicul tău despre orice simptome sau modificări suspecte. Respectă recomandările medicului privind screening-ul și testele de diagnostic, în funcție de vârstă și de factorii de risc specifici; 
  • gestionarea stresului
  • protejează-te de expunerea la radiații, inclusiv radiații solare excesive. Folosește protecție solară adecvată, cum ar fi cremele cu factor de protecție solară și îmbrăcămintea de protecție, atunci când stai la soare; 
  • Informează-te cu privire la antecedentele familiale de tumori benigne sau afecțiuni genetice care pot crește riscul de dezvoltare a acestora.

Bibliografie:

  1. Clinic, Cleveland. “Benign Tumor: Definition, Types, Causes & Management - Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org 
  2. Stuart, Annie. “Benign Tumors.” WebMD, WebMD, 6 Jan. 2011, www.webmd.com 
  3. “NCI Dictionary of Cancer Terms.” National Cancer Institute, Cancer.gov, 2023, www.cancer.gov 
  4. Patel, Aisha S. Benign vs Malignant Tumors. Vol. 6, no. 9, 1 Sept. 2020, pp. 1488–1488,https://jamanetwork.com, https://doi.org/10.1001/jamaoncol.2020.2592

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.