Despre tumorile hepatice
Tumorile hepatice sunt formațiuni tumorale care se dezvoltă de la nivelul celulelor ficatului. Tumorile care afectează ficatul pot fi benigne, adică pot fi tratate prin intervenție chirurgicală simplă, sau maligne, adică de natură canceroasă.
Din păcate, majoritatea tumorilor care afectează ficatul nu determină și apariția simptomelor decât târziu în evoluția bolii, motiv pentru care sunt, deseori, descoperite întâmplător, la controale de rutină sau la investigații generale.
Orice simptome asemănătoare unei afecțiuni hepatice, cum ar fi senzație dureroasă în partea dreaptă superioară, durere de stomac, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) ori senzație general de rău și slăbiciune, este recomandat să determine pacientul să se prezinte de urgență la medic.
Tumorile hepatice benigne sunt formațiuni nodulare sau chistice nou apărute ale ficatului care, de obicei, nu pun probleme serioase de sănătate. Uneori, o astfel de tumoră poate bloca un canal hepatic și, eventual, poate împiedica transportul de sânge la acea parte de organ sau poate împiedica eliminarea bilei din ficat. Cele mai des întâlnite tumori hepatice benigne sunt:
- Hiperplazia nodulară focală - aceste excrescențe, de regulă inofensive, se rup foarte rar și nu există dovezi că pot deveni canceroase;
- Hemangiom hepatic - formațiune nou apărută, formată prin dilatarea de mari dimensiuni a unuia sau a mai multor vase de sânge, care se dezvoltă uneori la copiii mici și dispar în jurul vârstei de doi ani. Apar relativ frecvent și la adulți și sunt adesea identificate accidental la scanările de rutină. Dacă sunt de dimensiuni mari, pot provoca durere, dar sunt, de obicei, inofensive;
- Adenom hepatocelular - identificat mai frecvent la femeile de vârstă fertilă, pot fi provocare de medicația contraceptivă hormonală. De obicei nu provoacă simptome, dar cele de foarte mari dimensiuni pot determina senzații dureroase.
Studiile au arătat că tumorile benigne ale ficatului sunt mai frecvent diagnosticate față de cele maligne.
Tumorile hepatice maligne sunt mase de țesut formate din celule a căror creștere este exacerbată de anumite anomalii.
Tumora malignă hepatică poate fi un cancer primar, ceea ce înseamnă că s-a dezvoltat de la început la ficat. O altă formă de tumoare malignă este cea de tip metastatic, care apare atunci când cancerul s-a răspândit din altă parte a corpului la ficat.
Principalele tipuri de cancer hepatic primar sunt:
- carcinom hepatocelular;
- cancerul căilor biliare - colangiocarcinom;
- angiosarcom și hemangiosarcom (tumori rare care se dezvoltă în vasele de sânge ale ficatului);
- hepatoblastom (tip rar care se poate dezvolta la copii).
Carcinomul hepatocelular este cel mai frecvent tip de cancer hepatic la adulți și se manifestă prin creșterea necontrolată a celulelor hepatice - numite hepatocyte - , formând formațiuni care pot afecta ficatul și se pot răspândi și la alte organe din corp.
Cel mai frecvent factor de risc pentru cancerul de ficat este infecția cronică cu virus hepatic B, C, D sau consumul cronic de alcool. Aceste infecții virale pot provoca ciroză hepatică, o afecțiune în care ficatul capătă leziuni cicatrizate care facilitează declanșarea cancerului de ficat.
Numărul pacienților diagnosticați cu tumori maligne hepatice s-a triplat în ultimii 30-40 de ani, dar descoperirea unor noi proceduri medicale și a medicamentelor oncologice cu rată mare de succes a dus la o scădere a numărului de decese. Cancerul hepatic rămâne mai frecvent diagnosticat la bărbați față de femei.
Cancerul hepatic secundar este definit ca fixarea și multiplicarea unor celule canceroase de la alte organe la nivelul ficatului. Aceste tumori pot apărea la scurt timp după dezvoltarea tumorii inițiale, la luni sau chiar ani mai târziu.
Cel mai frecvent cancer care provoacă metastaze la ficat este cel de colon. Aceste celule canceroase nu sunt celule hepatice, ci sunt celule migrate din colon. În majoritatea cazurilor, cancerul hepatic metastazat este mai frecvent decât cel hepatic primar. Rata de supraviețuire în cazul metastazelor hepatice este dată de cancerul de bază.
Cauze
Cancerul hepatic se declanșează din cauza afectării ADN-ului celulelor hepatice sănătoase. ADN-ul poartă genele care spun celulelor cum să funcționeze. Genele spun celulelor când să crească, să se înmulțească și să moară. De exemplu, oncogenele ajută celulele să crească și să se dividă, în timp ce alte gene, numite gene supresoare tumorale, monitorizează activitatea celulelor, împiedicându-le să se înmulțească necontrolat.
Când ADN-ul nostru se modifică, celulele primesc instrucțiuni noi, iar modificările ADN activează oncogenele și/sau dezactivează genele supresoare tumorale.
Studiile au relevat faptul că ciroza asociată cu virusul hepatitei B și virusul hepatitei C determină mai mult de jumătate din toate cazurile diagnosticate de cancer hepatic. Când virusurile infectează celulele hepatice, schimbă ADN-ul celular și transformă celulele hepatice sănătoase în celule canceroase.
Factori de risc
Factorii care ridică riscul de cancer hepatic primar sunt:
- Infecția cronică cu Hepatita B, C și D;
- Ciroza (determină formarea de țesut cicatricial în ficat);
- Boli hepatice moștenite (Hemocromatoza și Boala Wilson);
- Diabetul;
- Boală de ficat gras nonalcoolic (acumularea de grăsime în ficat crește riscul de cancer la ficat);
- Expunerea la aflatoxine (toxine produse de mucegaiurile care cresc pe diferite alimente - ex alune și arahide);
- Consumul excesiv de alcool (duce la leziuni hepatice ireversibile).
Simptome
Carcinomul hepatocelular (hepatocarcinomul) este cea mai comună formă de cancer hepatic primar. Apariția unui hepatocarcinom poate determina următoarele simptome:
- Durere abdominală;
- Pierdere în greutate;
- Greaţă;
- Vărsături;
- Masă resimțită la palpare în partea superioară dreaptă a abdomenului;
- Febră;
- Icter;
- Senzație de mâncărime persistentă.
Simptomele unui hepatocarcinom pot fi asemănătoare și cu alte afecțiuni sau probleme medicale, motiv pentru care, pentru oricare dintre simptomele resimțite, trebuie consultat un medic specialist.
Diagnosticare
Diagnosticarea oricărui tip de tumoare hepatică necesită, pe lângă realizarea unui istoric medical complet și a unui examen fizic complet, demararea unor proceduri specifice care includ:
- Teste ale funcției hepatice - o serie de analize speciale de sânge care pot determina modul de funcționare a ficatului;
- Ecografie abdominală - ultrasunetele sunt folosite pentru a vizualiza organele interne ale abdomenului, cum ar fi ficatul, splina și rinichii și pentru a evalua fluxul de sânge prin diferite vase;
- Tomografie computerizată (CT) - procedură de imagistică de diagnosticare care utilizează o combinație de raze X și tehnologie computerizată și care arată imagini detaliate ale oricărei părți a corpului, inclusiv oasele, mușchii, grăsimea și organele;
- Rezonanța magnetică nucleară (RMN) - este o tehnică imagistică neiradiantă care are o sensibilitate mai mare în cazul tumorilor de ficat. Adăugarea unor substanțe de contrast specifice metabolismului celulei hepatice crește semnificativ rata de diagnostic prin această procedură;
- Angiografie hepatică - procedură asemănătoare radiografiei, după injectarea unei substanțe în arterele hepatice;
- Biopsie hepatică - procedură de prelevare și analiză a probelor de țesut din ficat.
Tratament
Tratamentul specific pentru o tumoare canceroasă de tipul hepatocarcinom trebuie stabilit de medicul specialist oncolog, în funcție de anumite condiții:
- vârsta, starea generală de sănătate și istoricul medical;
- gradul de extindere a bolii;
- toleranța organismului la anumite medicamente, proceduri sau terapii;
- așteptări privind evoluția bolii;
- alegerea pacientului.
Tratamentul tumorilor maligne de ficat depinde și de cât de avansat este cancerul și de starea generală a pacientului. Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului și transplantul de ficat sunt singurele tratamente eficiente.
Nu toate persoane diagnosticate cu tumoare canceroasă la ficat sunt candidate pentru intervenția chirurgicală. În absența acestei variante de tratament, se aplică soluția chimioterapiei, radiațiilor sau a radioterapiilor țintite.
Tratamentul tumorilor maligne ale ficatului poate include:
- Intervenție chirurgicală - este, de regulă, utilizată pentru a îndepărta țesutul canceros din ficat. Pentru a reuși îndepărtarea tumorii cu succes, aceasta trebuie să fie de dimensiuni mici și închisă;
- Radioterapia - folosește raze cu energie înaltă pentru a ucide sau micșora celulele canceroase;
- Chimioterapia - folosește medicamente anticanceroase pentru a ucide celulele canceroase;
- Transplant hepatic.
În cazul diagnosticării cu tumoare de ficat de natură benignă, tratamentul constă, de obicei, în îndepărtarea chirurgicală a formațiunii.
Complicații
Diagnosticul cancerului de ficat poate duce la apariția unei serii de complicații care pot rezulta din presiunea pe care tumoarea o poate exercita asupra căii biliare sau a altor organe, dar și din producția hormonilor produși de celulele canceroase, disfuncție hepatică care are ca rezultat acumularea de toxine în organism.
Complicațiile potențiale ale tumorilor dezvoltate în ficat includ:
- Tulburările de coagulare - o complicație foarte frecventă a cancerului hepatic, care poate apărea din cauza câtorva mecanisme, inclusiv din lipsa factorilor de coagulare din sânge care duc la sângerare;
- Obstrucția căilor biliare (icter) - tumorile hepatice sau tumorile căilor biliare pot crește în interiorul unui canal sau pot exercita presiune în apropierea unuia, ducând la obstrucția căilor biliare;
- Sângerare - primul semn de boală hepatică poate apărea cu sângerări frecvente, gingivale și nazale, frecvente. Sângerări mai grave, cum ar fi hemoragia internă, pot apărea atunci când cancerul este avansat;
- Hipertensiune portală - cancerul de ficat poate duce la sângerare din tractul digestiv, pentru că o tumoare din ficat poate face dificilă circulația sângelui prin venele mici care duc la vena portă mare. Presiunea rezultată asupra venei (hipertensiunea portală) determină creșterea presiunii în vasele de sânge, cum ar fi cele din esofag, ceea ce poate duce la sângerare masivă în esofag (sângerare variceală esofagiană);
- Sindromul hepatorenal - este o afecțiune în care boala hepatică duce la boli de rinichi din cauza modificărilor vaselor de sânge și a reducerii fluxului de sânge către rinichi. Sindromul hepatorenal este foarte frecvent cu cancerul hepatic și alte forme de boală hepatică;
- Encefalopatie hepatică - o complicație severă a cancerului de ficat care determină simptome asemănătoare bolii Alzheimer, respectiv pierderi de memorie, dezorientare, modificări de personalitate și confuzie severă cauzată de toxine.
Prevenție
Deși apariția tumorilor hepatice nu poate fi prevenită, există măsuri ce pot fi luate pentru a reduce riscul de a dezvolta o tumoră malignă la ficat:
- Evitați orice obiceiuri și comportamente care pot determina apariția cirozei;
- Mențineți o greutate sănătoasă;
- Vaccinați-vă împotriva hepatitei B și A;
- Luați măsuri de precauție împotriva îmbolnăvirii cu hepatita C și D.
Orice persoană care este deja diagnosticată cu o boală hepatică, cei care au diabet, suferă de obezitate sau care consumă frecvent alcool, ar trebui să facă constant analize și consultații pentru depistarea precoce a cancerului hepatic.
Bibliografie
- Villines, Zawn. “What to Know about Liver Tumors.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 29 July 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/liver-tumor
- “Liver Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/liver-cancer/symptoms-causes/syc-20353659
- “Liver Tumors.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-tumors
Alte afecțiuni similare
Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburarea obsesiv-compulsivă reprezintă o afecțiune psihiatrică relativ frecventă care afectează semnificativ calitatea vieții și nivelul de funcționare al...
Vezi detalii
Tumora benignă
O tumoră este o masă anormală de țesut care crește într-un mod necontrolat. Există două tipuri principale de tumori: tumori benigne și tumori maligne.
Vezi detalii
Tumora malignă de coccis
Tumora malignă a coccisului reprezintă dezvoltarea unui proces cancerigen la nivelul coccisului. Coccisul reprezintă ultima parte a coloanei vertebrale umane și este...
Vezi detalii
Tumori hipofizare
Tumorile hipofizare sunt formațiuni care se dezvoltă în glanda hipofiză (pituitară), o glandă mică, de mărimea unui bob de mazăre, situată la baza creierului. Glanda...
Vezi detalii
Tumorile cerebrale maligne
Tumorile cerebrale reprezintă o masă tisulară anormală, dezvoltată intracranian, formată din celule care cresc şi se multiplică necontrolat. În general, tumorile...
Vezi detalii
Tumorile orbitei
Tumorile orbitei sunt formațiuni tumorale, benigne sau maligne, care apar în interiorul orbitei și care se clasifică din punct de vedere anatomic în:tumori intraoculare...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.