Varicelă

Despre varicelă

Varicela, cunoscută sub denumirea populară de „vărsat de vânt”, este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. La adulţi, varicela determină apariția zonei Zoster.

Varicela apare în 90% dintre cazuri la copiii sub 10 ani, de aceea este cunoscută şi ca boala copilăriei. Ea provoacă o erupție cutanată cu mâncărime, asemănătoare unei vezicule. La început de varicelă, erupţia apare pe piept, spate și față, apoi se răspândeşte pe întregul corp, provocând între 250 și 500 de băşicuţe însoțite de mâncărime. Boala este uşoară la copilul sănătos, dar poate fi gravă la bebeluși, adolescenți, adulți, femei însărcinate și la persoanele cu au un sistem imunitar slăbit.

Cel mai bun mod de a preveni această afecţiune este vaccinul împotriva varicelei, care a devenit disponibil în Statele Unite în 1995. În fiecare an, în America, peste 3,5 milioane de cazuri de varicelă, 9.000 de spitalizări și 100 de decese sunt prevenite prin imunizare. În România, copiii mai mari de un 1 an pot fi vaccinați antivaricelă, iar 95% dintre aceștia prezintă seroconversia (apariția anticorpilor) după 6 săptămâni.

Pentru controale, tratamente și intervenții medicale realizate la cele mai înalte standarde, vă așteptăm la Spitalul de Pediatrie MedLife. Medicii cu experiență și aparatura medicală performantă garantează cele mai bune rezultate, într-un mediu modern și prietenos cu cei mici.

Factori de risc

Orice copil sau adult care nu a avut niciodată varicelă sau care nu a fost vaccinat împotriva virusul este expus riscului de a face boala.

Perioada de incubaţie este, de regulă, de 14-16 zile şi se poate extinde până la 21 de zile. Varicela este contagioasă cu una până la două zile înainte de apariţia erupției și până când veziculele se usucă și devin cruste. De obicei, acest lucru se întâmplă în maximum o săptămână de la debutul simptomelor cutanate. Copiii ar trebui să stea acasă și departe de alte persoane până când toate veziculele au dispărut.

Membrii familiei care nu au avut niciodată varicelă au șanse mari de a se infecta atunci când un alt membru din casă are această afecţiune.

Majoritatea persoanelor care au avut varicelă vor fi imune la boala pentru tot restul vieții. Cu toate acestea, virusul rămâne inactiv în țesutul nervos și se poate reactiva mai târziu în viață, provocând Zona Zoster. Foarte rar se poate întâmpla un al doilea caz de varicelă în decursul vieţii.

Testele de sânge pot confirma imunitatea la persoanele care nu sunt sigure dacă au avut boala.

Diagnosticare

De regulă, varicela poate fi diagnosticată pe baza istoricului medical, a erupției cutanate și evaluării mucoaselor, prin realizarea unui examen clinic.

Există și o serie de investigații de laborator care pot veni în ajutor pentru a pune un diagnostic de certitudine:

• cultură din vezicule;
• PCR pentru evidențierea ADN-varicelo-zosterian;
• analize pentru dozarea anticorpilor anti virus varicelo-zosterian.

Prevenție

Prevenţia infectării cu virusul varicelo-zosterian are două componente:

Imunizare activă prin vaccinare împotriva varicelei

Imunizare activă prin vaccinare împotriva varicelei se face, în prezent, prin ser ce conţine virus viu atenuat; atât incidența, cât și severitatea erupțiilor cutanate după vaccinare sunt scăzute, în comparație cu infecția naturală.

Contraindicațiile vaccinului împotriva varicelei includ sarcina, alergia la componentele serului și imunodeficiența. În prezent, în România, se recomandă imunizarea copiilor sănătoși între 12 și 18 luni cu prima doză. Urmând ca doza a doua să fie administrată între 4 şi 6 ani. Vaccinarea este recomandată și copiilor mai mari, adolescenților și adulților sensibili care fie nu au fost vaccinați, fie nu au făcut varicelă şi fac parte din categoriile de risc, precum: personalul medical, studenți, rezidenți, personalul militar, femei la vârsta fertilă, persoane care călătoresc.

Cei cu un sistemul imunitar deprimat care nu au fost vaccinaţi, pot fi imunizaţi numai la indicația medicului.

Profilaxia post-expunere la persoanele imunocompromise

Profilaxia post-expunere la persoanele imunocompromise se referă la imunizarea pasivă şi constă în administrarea de imunoglobuline varicelo-zosterice, utile în prevenirea sau ameliorarea varicelei clinice a persoanelor expuse la virusul varicelo-zosterian cu risc crescut de varicelă severă.

Pe de altă parte, multiple studii arată că administrarea de antivirale post-expunere la virusul varicelo-zosterian în perioada de incubație a bolii este indicată pacienților care au ratat fereastra de timp pentru imunoglobuline varicelo-zosteriene.