Varice esofagiene

Alte denumiri: Vene varicoase în esofag

Descoperă informații utile despre varice esofagiene: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre varicele esofagiene

Varicele esofagiene reprezintă vene mărite în mod anormal la nivelul esofagului (organul digestiv care leagă cavitatea bucală de stomac). Acestea apar cel mai frecvent la pacienții care suferă de ciroză hepatică avansată și se pot asocia, uneori, și cu varice gastrice.

Ciroza hepatică reprezintă ultimul stadiu al unor afecțiuni hepatice, precum: steatoză hepatică (ficat gras), hepatopatii alcoolice, hepatite virale cu virus hepatitic B sau C, ori combinații ale acestor afecțiuni.

Cauze

Cea mai frecventă cauză a varicelor esofagiene este ciroza hepatică (CH). În cadrul acestei afecțiuni, mai ales în stadiul avansat, din cauza leziunilor importante la nivelul ficatului (fibroză), se produce o creștere a presiunii în vena portă (hipertensiune portală/HTP); la rândul ei, aceasta determină creșterea presiunii retrograd în sistemul venos, cu apariția de varice esofagiene.

În afara de ciroză, există și alte boli care provoacă o hipertensiune portală:

pre-hepatice: obstrucția venei porta, splenomegalia masivă;
post-hepatice: insuficiența cardiacă dreaptă severă, pericardita constrictivă, obstrucția venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari);
intrahepatic: ciroza hepatică (cea mai frecventă cauză de HTP).

Mai rar, sunt incriminați și alți factori:

tuberculoza;
ciroza biliară primitivă și colangita sclerozantă primitivă;
boala Wilson;
hemocromatoza;
deficitul de alfa 1 antitripsină;
hepatita autoimună.

Factori de risc

Apariția varicelor esofagiene se produce odată cu avansarea bolii hepatice cronice. Astfel, există o serie de factori de risc care duc la apariția bolii hepatice cronice și a cirozei hepatice:

consumul cronic și excesiv de alcool;
infecția cu virusuri hepatitice B, C, Delta;
obezitatea;
diabetul zaharat;
creșterea grăsimilor (colesterol și trigliceride) în sânge - dislipidemie;
boli hepatice genetice.

Simptome

Pacienții cu varice esofagiene se prezintă adeseori la spital în momentul în care acestea se complică cu hemoragie digestivă. Ele se manifestă ca hematemeză (vărsături cu sânge proaspăt, roșu), hematochezie (sângerare rectală cu sânge roșu sau vișiniu) și/sau melenă (scaun negru, ca „păcura”, cu sânge digerat); hemoragia ocultă (anemia) este mai puțin frecventă.

Simptomele bolii hepatice avansate (cirozei) includ:

anorexie, astenie fizică și oboseală;
scădere în greutate;
durere sau disconfort abdominal;
balonare;
„steluțe vasculare” - modificări ale microcirculației pe toracele anterior;
circulație colaterală la nivel abdominal („în cap de meduză”);
icter sclero-tegumentar (colorarea în galben a pielii și mucoaselor);
prurit (mâncărimi) ale pielii;
paloare tegumentară (în caz de anemie sau hemoragie variceală);
edeme pe gambe;
creștere în volum a abdomenului (ca urmare a acumulării lichidului de ascită);
crampe musculare;
echimoze (vânătăi) la traumatisme minore;
fetor hepatic (miros caracteristic de „ficat crud” în respirația pacienților cu afectare avansată hepatică);
alterarea statusului mental (encefalopatie hepatică);
ginecomastie (mărirea sânilor), atrofie testiculară la bărbați.

Diagnosticare

Diagnosticul este relativ ușor de stabilit în stadiul de ciroză hepatică avansată și poate fi pus de medicul specialist gastroenterolog, internist sau de cel de familie, pe baza semnelor și simptomelor specifice și a analizelor de laborator: hemoleucogramă, biochimie sanguină cu funcție hepatică, markeri hepatitici virali (B, C, Delta) sau cu funcție renală, profil lipidic, ionogramă serică, proteine serice cu albumină.

Diagnosticul varicelor esofagiene se pune, în principal, prin endoscopie digestivă superioară (EDS). Aceasta poate evidenția existența varicelor din interiorul esofagului, gradul lor, sângerarea activă sau stigmatele (semnele) de sângerare recentă.

Există trei grade de severitate ale varicelor esofagiene:

mici: vene minim elevate deasupra suprafeței mucoasei esofagiene;
medii: vene tortuase ce ocupă 1/3 din lumenul esofagului și nu pot fi comprimate la insuflarea endoscopică de aer;
mari: vene de dimensiuni mari ce ocupă peste 1/3 din lumenul esofagului.

Existența „semnelor roșii” pe pereții varicelor (puncte, pete sau benzi roșii) indică un risc crescut de sângerare sau o sângerare care a avut loc de curând și impun tratament specific endoscopic.

Alte metode de completare a diagnosticului sunt:

ecografia abdominală totală: evidențiază modificările hepatice din ciroză;
computer tomografia (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN) cu substanță de contrast a abdomenului: metode superioare ecografiei abdominale, dar mai scumpe și iradiante;
radiografia abdominală cu bariu: evidențiază conturul esofagului pe interior după administrarea orală de bariu și expunerea la raze X;
elastografia tranzitorie hepatică: măsoară gradul de fibroză a ficatului;
măsurarea gradientului venos porto-hepatic: metodă invazivă, ce măsoară presiunea în vena portă;
biopsia hepatică: rar folosită;
videocapsula endoscopică: metodă scumpă, efectuată în cazul în care EDS are contraindicații.

Tratament

Tratamentul țintește, în primul rând, afecțiunea de bază care a generat apariția varicelor esofagiene, adică ciroza hepatică:

regim igieno-dietetic: oprirea consumului de alcool, o dietă săracă în grăsimi, prăjeli, dulciuri, oprirea fumatului;
tratament etiologic: eradicarea virusurilor hepatitice C și diminuarea replicării virale B și Delta, cu medicamente antivirale specifice prescrise de medicul gastroenterolog sau de boli infecțioase;
diverse medicamente folosite pentru celelate complicații ale cirozei: diuretice - pentru ascită, antibiotice - pentru lichidul de ascită (peritonita bacteriană spontană);
suplimente, în caz de neuropatie;
tratamente hepatoprotectoare sau trofice hepatice;
transplantul hepatic: reprezintă singura metodă curativă a cirozei hepatice.

Complicații

Hemoragia variceală reprezintă cea mai gravă complicație a varicelor esofagiene și este o urgență medicală. Tratamentul ei se face în spital și constă în:

reechilibrare hidro-electrolitică și hematologică (transfuzie de sânge sau derivate de sânge, pentru menținerea hemoglobinei la 7-8 g/dl);
antibiotice cu spectru larg, administrate oral sau intravenos;
medicamente vasoactive, pentru a scădea presiunea din varice;
scleroterapie endoscopică: injectarea de substanțe sclerozante la nivelul varicelor care sângerează;
ligatură endoscopică variceală: legarea varicelor care sângerează, cu ajutorul unor benzi speciale de cauciuc;
TIPS/șunt intrahepatic transjugular - procedură care implică inserarea unui stent (tub), pentru a conecta venele porte la vasele de sânge adiacente, cu scopul de a scădea presiunea în varice.

Alte complicații ce pot fi generate de varicele esofagiene:

hemoragia digestivă superioară;
insuficiența multiorganică;
encefalopatia hepatică;
disfuncția sau insuficiența renală acută;
sindromul hepato-renal;
aspirația de sânge în căile respiratorii;
decesul.

Prevenție

Prevenirea formării varicelor esofagiene presupune, în primul rând, evitarea ajungerii la stadiul de ciroză hepatică. Pentru aceasta, se recomandă:

evitarea consumului excesiv de alcool;
adoptarea unui regim alimentar echilibrat, fără exces de grăsimi, prăjeli, dulciuri;
scăderea în greutate, în caz de supraponderabilitate sau obezitate;
controlul adecvat al glicemiei, în caz de diabet zaharat;
reducerea riscului de hepatită virală: prin vaccinarea împotriva virusului hepatitic A și B, vaccinarea nou-născuților în maternitate împotriva VHB, evitarea contactului sexual neprotejat (virusuri B, C și Delta), evitarea folosirii la comun a obiectelor de igienă personală.

Prevenirea sângerării (hemoragiei) variceale, în caz de varice esofagiene confirmate endoscopic impune:

oprirea consumului de alcool;
tratament corespunzător al cirozei hepatice;
scădere în greutate, în caz de obezitate;
evitarea efortului fizic susținut;
medicamente beta-blocante și/sau ligatură variceală endoscopică.

Bibliografie

“Esophageal Varices; Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
“Esophageal Varices - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
Meseeha, Marcelle, and Maximos Attia. “Esophageal Varices.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov
“UpToDate.” Uptodate.com, 2023, www.uptodate.com
Trifan A., Gheorghe C, Dumitrascu D.”Gastroenterologie si hepatologie clinica”- Ciroza hepatica si complicatiile sale, p.653-673.