Varice gastrice

Cauze

Principalele cauze ale varicelor gastrice includ:

• ciroza hepatică - este cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale și a varicelor gastrice ulterioare; ciroza este o boală hepatică în stadiu tardiv, caracterizată prin cicatrizarea extinsă (fibroză) a țesutului hepatic, care rezultă adesea din leziuni hepatice cronice datorate unor afecțiuni precum infecția cronică cu hepatita B sau C, boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras non-alcoolic, boli hepatice autoimune sau alte afecțiuni hepatice cronice;
• tromboza venei portale - se referă la formarea de cheaguri de sânge în interiorul venei porte sau în ramurile acesteia, obstrucționând fluxul sanguin; acest lucru poate duce la hipertensiune portală și la apariția varicelor gastrice; tromboza venei porte poate apărea spontan sau poate fi asociată cu afecțiuni precum ciroza hepatică, malignitatea sau tulburările de coagulabile;
• sindromul Budd-Chiari - este o afecțiune rară, caracterizată prin obstrucția sau îngustarea venelor hepatice, care poate duce la afectarea fluxului sanguin în afara ficatului și la hipertensiune portală; varicele gastrice se pot dezvolta ca urmare a hipertensiunii portale, secundare sindromului Budd-Chiari;
• schistosomiaza - este o infecție parazitară cauzată de speciile Schistosoma; infecția cronică poate duce la fibroză hepatică, hipertensiune portală și apariția varicelor gastrice;
• alte cauze ale hipertensiunii portale - varicele gastrice se pot dezvolta, de asemenea, în asociere cu alte cauze de hipertensiune portală, cum ar fi compresia venei porte de tumori sau mase, obstrucția venei hepatice (de exemplu: obstrucția membranoasă a venei cave inferioare) sau hipertensiunea portală idiopatică necirotică.

Simptome

Varicele gastrice pot fi asimptomatice până când se rup și provoacă sângerări semnificative:

• vărsături cu sânge (hematemeză) - acesta este unul dintre simptomele caracteristice ale varicelor gastrice sângerânde și poate fi cu sânge proaspăt, roșu, dacă sângerarea este mare, sau în zaț de cafea, dacă sângerarea este mai mică și sângele se oxidează;
• eliminarea de fecale întunecate-negre (melenă) - sângele de la varicele gastrice sângerânde, oxidat în stomac, va trece prin tractul gastrointestinal și va fi expulzat în fecale;
• greață - prezența sângelui în stomac determină senzație de greață;
• durere abdominală - unele persoane cu varice gastrice pot prezenta disconfort sau durere abdominală, care poate varia în intensitate și localizare; durerea se poate manifesta în partea superioară a abdomenului și poate fi surdă, sub formă de crampe sau ascuțită;
• distensie abdominală - varicele gastrice, în special dacă sunt mari sau numeroase, pot provoca distensie abdominală sau balonare, datorită prezenței venelor dilatate în peretele stomacului;
• sațietate timpurie - varicele gastrice pot duce la o senzație de sațietate sau balonare după ce se mănâncă doar cantități mici de alimente; acest simptom se poate datora prezenței varicelor care ocupă spațiu în lumenul stomacului sau interferează cu funcția normală a stomacului;
• pierdere în greutate - sângerarea cronică sau recurentă de la varicele gastrice poate duce la anemie și la simptome asociate, cum ar fi oboseala și pierderea în greutate;
• hipotensiune și tahicardie - sângerarea semnificativă de la varicele gastrice poate duce la instabilitate hemodinamică, caracterizată prin tensiune arterială scăzută (hipotensiune) și ritm cardiac rapid (tahicardie);
• coma - sângerarea masivă din varicele gastrice, urmată de hipotensiune, poate duce la pierderea conștienței și comă.

Tratament

Tratamentul varicelor gastrice are ca scop prevenirea sau gestionarea complicațiilor, în special a sângerării variceale, și reducerea riscului de sângerare recurentă. Alegerea tratamentului depinde de diverși factori, inclusiv de gravitatea varicelor, de cauza care stă la baza hipertensiunii portale, de prezența unei boli hepatice și de starea generală de sănătate a pacientului. Opțiunile de tratament pentru varicele gastrice pot include:

Terapia endoscopică:

• ligaturarea varicelor - ligatura endoscopică cu bandă variceală presupune plasarea unor benzi elastice mici în jurul bazei varicelor gastrice, pentru a induce tromboza (coagularea) și obliterarea ulterioară a varicelor; procedura este eficientă în prevenirea sau reducerea riscului de sângerare variceală și poate fi efectuată în timpul endoscopiei superioare;
• adezivi tisulari (injecție de cianoacrilat) - injectarea de adezivi tisulari (cum ar fi adezivul cianoacrilat) direct în varicele gastrice poate induce o tromboză rapidă și obliterarea varicelor; această tehnică, cunoscută sub numele de obturație endoscopică a varicelor, este deosebit de utilă pentru varicele mari sau cu risc ridicat și poate fi combinată cu alte terapii endoscopice;
• scleroterapia - presupune injectarea de agenți sclerozanți direct în varicele gastrice, pentru a induce scleroza (întărirea) și obliterarea ulterioară a varicelor; deși este mai puțin utilizată decât alte tehnici endoscopice, scleroterapia poate fi luată în considerare în anumite cazuri.

Șuntul portosistemic intrahepatic transjugular:

Plasarea acestuia presupune crearea unui șunt (canal) între vena portă și vena hepatică printr-o abordare transjugulară, folosind un dispozitiv asemănător unui stent. Aceasta ajută la reducerea hipertensiunii portale prin devierea fluxului de sânge din vena portală și poate fi eficient în controlul sângerărilor gastrice variceale, în special la pacienții cu sângerări refractare sau contraindicații la terapia endoscopică.

Terapia medicală:

• beta-blocante - beta-blocantele neselective pot fi prescrise pentru a reduce presiunea portală și pentru a scădea riscul de sângerare variceală la pacienții cu hipertensiune portală; beta-blocantele acționează prin scăderea debitului cardiac și a fluxului sanguin splanhnic;
• vasoconstrictoare - analogii de vasopresină pot fi utilizați în combinație cu beta-blocantele pentru a reduce și mai mult presiunea portală și a scădea riscul de sângerare variceală.

Obliterarea retrogradă transvenoasă cu balon inclus (BRTO):

Este o procedură radiologică intervențională care implică injectarea de agenți sclerozanți sau materiale embolice direct în varicele gastrice prin intermediul unui cateter cu balon plasat în șuntul gastrorenal sau gastrocaval. BRTO poate duce la obliterarea varicelor și este deosebit de utilă în cazul varicelor gastrice sângerânde cu șunturi gastrorenale sau gastrocavale.

Transplantul de ficat:

Poate fi luat în considerare la pacienții cu boală hepatică avansată, hemoragie variceală recurentă sau alte complicații ale hipertensiunii portale. Transplantul de ficat oferă un tratament definitiv pentru hipertensiunea portală și poate vindeca varicele gastrice prin restabilirea funcției hepatice normale.

Complicații

Varicele gastrice pot duce la diverse complicații, în special dacă se rup și provoacă sângerări:

• sângerare variceală - cea mai importantă complicație a varicelor gastrice este sângerarea, care poate pune viața în pericol dacă nu este tratată prompt; sângerarea variceală poate avea ca rezultat vărsături de sânge (hematemeza), eliminarea de scaune întunecate și gudronoase (melenă) și semne de instabilitate hemodinamică, cum ar fi tensiune arterială scăzută și ritm cardiac rapid; sângerarea variceală recurentă poate duce la anemie, șoc hipovolemic și disfuncție multiorganică;
• anemie - sângerarea cronică sau recurentă de la varicele gastrice poate duce la anemie prin deficit de fier din cauza pierderii de sânge; anemia poate provoca simptome precum oboseală, slăbiciune, dificultăți de respirație și piele palidă;
• șoc hipovolemic - sângerarea masivă a varicelor poate duce la șoc hipovolemic, o afecțiune care pune viața în pericol și care se caracterizează printr-o perfuzie inadecvată a țesuturilor din cauza pierderii severe de sânge; șocul hipovolemic necesită o intervenție medicală imediată, inclusiv resuscitarea cu fluide și transfuzia de sânge;
• gastropatia hipertensivă portală - hipertensiunea portală cronică și congestia vaselor de sânge din stomac pot duce la gastropatie hipertensivă portală, caracterizată prin modificări ale mucoasei, eroziuni și ulcerații la nivelul mucoasei stomacale; gastropatia hipertensivă portală poate contribui la sângerarea gastrointestinală și poate exacerba și mai mult riscul de sângerare variceală;
• ascita - hipertensiunea portală poate duce la acumularea de lichid în cavitatea abdominală, o afecțiune cunoscută sub numele de ascită; aceasta poate provoca distensie abdominală, disconfort și complicații precum peritonita bacteriană spontană sau sindromul hepatorenal; ea se poate asocia varicelor gastrice;
• encefalopatie hepatică - este o complicație neuropsihiatrică, caracterizată prin tulburări cognitive, confuzie, alterarea stării de conștiență și modificări comportamentale; encefalopatia hepatică poate apărea ca urmare a afectării funcției hepatice și a acumulării de toxine în sânge; sângerarea variceală duce la acumularea de sânge în tubul digestiv care, prin degradare, va duce la acumulare de compuși toxici, determinând sau accentuând encefalopatia;
• tromboză venoasă portală - varicele gastrice pot fi asociate cu tromboza venoasă portală, în special în contextul cirozei hepatice subiacente sau al hipertensiunii portale; tromboza venei porte poate duce la complicații suplimentare, cum ar fi ischemia intestinală, hipertensiunea venei porte și sângerarea variceală;
• sindromul hepatorenal - hipertensiunea portală severă și disfuncția circulatorie pot duce la sindromul hepatorenal, o complicație progresivă și potențial fatală, caracterizată prin disfuncție renală și afectarea funcției renale; aceasta poate apărea ca urmare a scăderii perfuziei renale și a activării mecanismelor vasoconstrictoare;
• carcinomul hepatocelular - boala hepatică cronică și ciroza hepatică au risc crescut de carcinom hepatocelular, un cancer hepatic primar; este asociat cu un risc de tromboză de venă portă și varice gastrice.

Autor

Dr. Niculescu Cristina-Cosmina

Medic Primar Endoscopie - Gastroenterologie și Ecografie 2D