Ventriculita

Alte denumiri: Inflamarea ventriculelor cerebrale

Descoperă informații utile despre ventriculita: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre ventriculită

Ventriculita, cunoscută și sub numele de ependimită, este o inflamație a ventriculilor din creier. Ventriculii sunt cavități interconectate din creier care produc și fac să circule lichidul cefalorahidian. Ventriculita este o afecțiune gravă, care poate pune viaţa în pericol şi necesită asistență medicală promptă.

Cauze

Cauzele ventriculitei sunt diverse și pot fi clasificate în linii mari în două categorii:

Cauze infecțioase:

meningita - meningita bacteriană se poate răspândi în ventriculi, ducând la ventriculită;
infecții post-neurochirurgicale - procedurile care implică creierul sau măduva spinării pot introduce bacterii la nivelul sistemului nervos;
şunturi ventriculare și drenaje ventriculare externe - dispozitivele utilizate pentru a trata hidrocefalia sau alte afecțiuni se pot infecta dacă nu sunt gestionate corespunzător;
encefalita virală - virusurile pot provoca encefalită care se poate extinde la ventriculi;
infecții fungice - deși rare, pot provoca ventriculită, în special la persoanele imunocompromise;
toxoplasmoza - provocată de parazitul Toxoplasma gondii, poate duce la ventriculită, în special la pacienții imunocompromiși.
traumatisme craniene - leziunile penetrante ale capului pot introduce agenți patogeni direct în ventriculi, ceea ce duce la infecție;
proceduri medicale - intervențiile chirurgicale la nivelul creierului, în special cele care implică ventriculii, pot introduce infecții dacă nu se respectă meticulos tehnicile aseptice;
administrarea de medicamente intratecale - medicamentele administrate direct în LCR pot duce uneori la ventriculită dacă sunt contaminate

Cauze neinfecțioase:

tulburări inflamatorii și autoimune - afecțiuni precum scleroza multiplă sau encefalita autoimună pot provoca inflamații care s-ar putea extinde la ventriculi;
afecțiuni neoplazice - tumorile cerebrale primare sau leziunile metastatice pot provoca o inflamație secundară a ventriculilor.

Factori de risc

Ventriculita poate fi precipitată de mai mulți factori de risc:

proceduri neurochirurgicale - craniotomia, şunturi ventriculare, drenaje ventriculare externe;
traumatisme craniene - leziunile traumatice care străpung craniul și țesutul cerebral pot introduce bacteriile direct în ventriculi;
fracturi ale craniului - pot crea căi de pătrundere a bacteriilor în sistemul nervos central;
meningita bacteriană - se poate răspândi în ventriculi, ducând la ventriculită secundară;
infecții recurente sau netratate - meningita tratată necorespunzător crește riscul de răspândire a infecției;
infecții nosocomiale;
infecții sistemice - bacteriemie sau septicemie;
terapie imunosupresoare;
boli cronice - HIV/SIDA, diabet zaharat;
dispozitive medicale invazive - utilizarea pe termen lung a cateterelor sau drenajelor, în special a celor care pătrund în creier sau măduva spinării, crește riscul de infecție;
hidrocefalie - acumularea anormală de lichid cefalorahidian (LCR) în ventriculi poate crea un mediu favorabil pentru infecții;
infecții cerebrale anterioare - antecedente de encefalită sau abcese;
vârsta - atât persoanele foarte tinere, cât și cele în vârstă au un sistem imunitar mai slab, ceea ce le face mai sensibile la infecții;
practici de igienă precare - igiena necorespunzătoare, în special în mediile de îngrijire a sănătății, poate crește riscul de infecție.

Simptome

Ventriculita se prezintă cu o serie de simptome care pot varia în funcție de cauza de bază și de gravitatea afecțiunii:

febră;
dureri de cap;
greață și vărsături;
rigiditate a gâtului;
stare mentală alterată - confuzie, dezorientare sau scăderea nivelului de conștiență, variind de la confuzie ușoară la comă;
crize epileptice - pot apărea, mai ales dacă inflamația afectează scoarta creierului;
fotofobie - sensibilitatea la lumină poate fi un semn de iritare a meningelor și a structurilor cerebrale;
deficite neurologice focale - slăbiciune, amorțeală sau paralizie în anumite părți ale corpului, în funcție de ce zone ale creierului sunt afectate;
semne de creștere a presiunii intracraniene - scăderea nivelului de conștiență, edem papilar, triada Cushing;
agitație și iritabilitate;
modificări de personalitate;
simptome post-chirurgicale - la pacienții cu intervenții neurochirurgicale recente sau cu drenaje ventriculare externe, semne de infecție, cum ar fi roșeață, umflături sau secreții în jurul locului intervenției chirurgicale sau al drenajului;
simptomele infecțiilor concomitente - dacă ventriculita este secundară altor infecții, cum ar fi meningita sau sepsisul, vor fi prezente și simptome ale acestor afecțiuni.

Diagnosticare

Ventriculita este diagnosticată, de obicei, de un neurolog, iar testele și investigațiile necesare pentru diagnosticarea ventriculitei includ:

anamneza și examenul fizic;
neuroimagistică - tomografie computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);
puncție lombară (puncție spinală) - analiza lichidului cefalorahidian (LCR);
teste de sânge - hemoleucograma completă, culturi de sânge;
electroencefalogramă;
monitorizarea presiunii intracraniene - în cazurile severe, monitorizarea directă a presiunii intracraniene poate fi necesară pentru a gestiona și evalua gravitatea presiunii crescute în interiorul craniului;
teste microbiologice avansate - PCR și alte tehnici moleculare (pentru a identifica agenți patogeni specifici care ar putea să nu fie ușor de cultivat);
teste de detectare a antigenelor - pentru anumite bacterii și ciuperci din LCR.

Tratament

Tratamentul pentru ventriculită implică abordarea cauzei care stă la baza inflamației, gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Planul de tratament include, de obicei, o combinație de terapie antimicrobiană, îngrijire de susținere și, uneori, intervenție chirurgicală:

antibiotice cu spectru larg;
terapia cu antibiotice țintite;
terapia antivirală;
terapia antifungică;
monitorizarea presiunii intracraniene - în cazurile severe, monitorizarea presiunii intracraniene este crucială;
diuretice osmotice - pot fi utilizate pentru a reduce presiunea intracraniană;
corticosteroizi - aceștia pot fi administrați pentru a reduce inflamația și edemul cerebral;
tratament simptomatic - antipiretice (pentru a gestiona febra), anticonvulsivante (pentru controlul convulsiilor, dacă pacientul suferă de convulsii);
managementul durerii - analgezice pentru a gestiona durerile de cap și alte dureri;
intervenție chirurgicală - drenarea abceselor sau a LCR infectat (în cazul în care există abcese sau cantități semnificative de LCR infectat, poate fi necesar un drenaj chirurgical);
drenaj ventricular extern (EVD) - în unele cazuri, se plasează un EVD pentru a drena excesul de LCR și pentru a ușura presiunea intracraniană; acest lucru permite, de asemenea, administrarea directă de antibiotice în LCR;
îndepărtarea dispozitivelor infectate - în cazurile în care ventriculita este asociată cu un dispozitiv implantat, cum ar fi un șunt sau un drenaj, poate fi necesară îndepărtarea sau înlocuirea dispozitivului pentru a controla infecția;
monitorizare regulată - monitorizarea continuă a stării neurologice a pacientului, a semnelor vitale și a răspunsului la tratament este crucială;
repetarea imagisticii - scanări CT sau RMN de urmărire pentru a evalua rezolvarea inflamației și orice complicații;
puncții lombare de urmărire - se pot efectua puncții lombare în serie pentru a monitoriza parametrii LCR și pentru a se asigura că infecția se rezolvă.

Complicaţii

Ventriculita poate duce la mai multe complicații grave dacă nu este tratată prompt și eficient:

hidrocefalie;
convulsii;
edem cerebral;
abcese cerebrale;
deficite neurologice permanente;
complicații sistemice - sepsis, meningită;
infecții ale dispozitivelor - pot apărea infecții ale dispozitivelor implantate, cum ar fi șunturile ventriculare sau drenajele ventriculare externe (EVD), care necesită îndepărtarea sau înlocuirea dispozitivelor;
hematom subdural - plasarea sau gestionarea necorespunzătoare a dispozitivelor de drenaj poate duce la sângerare în spațiul subdural, necesitând o intervenție chirurgicală;
modificări cognitive și comportamentale - efectele pe termen lung asupra cogniției și comportamentului pot avea un impact asupra capacității pacientului de a efectua activitățile zilnice și pot afecta calitatea generală a vieții;
stres emoțional și psihologic - experiența unei boli grave, împreună cu potențialele deficite neurologice, poate duce la depresie, anxietate și alte tulburări emoționale;
complicații legate de tratament - rezistența la antibiotice, reacții adverse la medicamente.

Prevenţie

Prevenirea ventriculitei implică mai multe strategii menite să reducă riscul de infecție, în special la persoanele care prezintă un risc mai mare din cauza procedurilor medicale sau a condițiilor de sănătate subiacente:

tehnici aseptice stricte - respectarea tehnicilor sterile în timpul procedurilor chirurgicale care implică creierul sau măduva spinării pentru a preveni introducerea agenților patogeni; asigurarea unor proceduri sterile la introducerea, întreținerea sau îndepărtarea dispozitivelor precum șunturile ventriculare și drenajele ventriculare externe (EVD);
sterilizarea corespunzătoare - asigurarea faptului că toate instrumentele chirurgicale sunt sterilizate corespunzător înainte de utilizare;
profilaxia antibiotică pre și post-chirurgicală - administrarea de antibiotice profilactice pacienților supuși unor proceduri neurochirurgicale sau celor cu dispozitive implantate pentru a preveni infecțiile postoperatorii;
tratamentul prompt al infecțiilor primare - meningita și encefalita (identificarea precoce și tratamentul agresiv al infecțiilor care s-ar putea răspândi la ventriculi), infecții sistemice (tratarea promptă a infecțiilor sistemice pentru a preveni răspândirea hematogenă la sistemul nervos central);
monitorizarea regulată a pacienților care au fost supuși unei intervenții neurochirurgicale sau care au șunturi ventriculare pentru semne de infecție sau complicații;
infecții asociate dispozitivelor - evaluarea regulată și gestionarea promptă a oricăror semne de infecție la pacienții cu dispozitive medicale implantate;
imunizare - vaccinul pneumococic (pentru a preveni infecțiile pneumococice, care pot duce la meningită și ventriculită ulterioară), vaccinul meningococic (pentru a reduce riscul de meningită meningococică), vaccinul împotriva Haemophilus influenzae tip b (pentru a preveni infecțiile cauzate de bacteria Hib);
actualizări periodice și formare continuă privind cele mai bune practici de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Bibliografie

Luque-Paz, David, et al. “Ventriculitis: A Severe Complication of Central Nervous System Infections.” Open Forum Infectious Diseases, vol. 8, no. 6, 29 Apr. 2021, https://doi.org/10.1093/ofid/ofab216
Karvouniaris, Marios, et al. “Current Perspectives on the Diagnosis and Management of Healthcare-Associated Ventriculitis and Meningitis.” Infection and Drug Resistance, vol. Volume 15, Feb. 2022, pp. 697-721, https://doi.org/10.2147/idr.s326456
Rumboldt, Zoran, and Majda Thurnher. “Ventriculitis.” Cambridge University Press, Cambridge University Press, 2012, www.cambridge.org/core/books/abs/brain-imaging-with-mri-and-ct/ventriculitis/1362302520ABA1E3CC7C86183FCB9895

Alte afecțiuni similare

Varice venoase

Varicele venoase reprezinta vene superficiale dilatate, localizate la nivelul membrelor inferioare. De obicei, nu exista o cauza anume. Varicele venoase pot aparea...

Vezi detalii

Varicelă

Despre varicelăVaricela, cunoscută sub denumirea populară de „vărsat de vânt”, este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. La...

Vezi detalii

Varicocel

Varicocelul reprezintă dilatarea venelor care drenează sângele de la nivelul testiculului către circulația sistemică. Fenomenul apare din cauza alterării mecanismelor...

Vezi detalii

Vertij

Vertijul este senzația de distorsionare a relației pacientului cu spațiul înconjurător. Sunt folosiți diferiți termeni pentru a descrie acest tip de senzație și...

Vezi detalii

Vezica neurogenă

Vezica neurogenă este termenul pentru ceea ce se întâmplă atunci când afecțiunile neurologice (sistemul nervos) impactează în mod negativ funcționarea vezicii urinare....

Vezi detalii

Vitiligo

Vitiligo este o boalặ cronicặ inflamatorie, caracterizatặ prin apariția progresivặ de pete depigmentate pe suprafața corpului. Aceasta alterează calitatea vieții...

Vezi detalii