Banner Anticorpi anti-HBs

Anticorpi anti-HBs

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Determinarea anticorpilor anti-HBs este analiza care arată dacă organismul este protejat de virusul hepatitei B, una dintre cele mai frecvente infecții la nivel mondial.

Testarea anticorpilor anti-HBs determină existența anticorpilor „de suprafață” pentru hepatita B. Anticorpii devin detectabili după ce pacientul nu mai are antigenele HBs în organism, adică este capabil să scape de virus și să evite o infecție cronică. Prezența anticorpilor anti-HBs la un pacient cu o infecție recentă indică, în cele mai multe cazuri, că pacientul s-a recuperat și că este imun la infecția cu virusul hepatitei B.

Anticorpii anti-HBs rămân detectabili în sânge vreme de 4-6 luni după ce pacientul s-a infectat cu virusul hepatitei B și, în proporție de aproape de 90%, ei rămân prezenţi în organismele care au eliminat virusul complet, nu mai sunt contagioase şi devin imune la o viitoare reinfectare.

Determinarea ac Anti-HBs poate fi realizată și pentru a stabili dacă vaccinarea a fost eficientă sau nu împotriva virusului hepatitei B. Datele statistice arată că 90% dintre persoanele cărora li se administrează cele trei doze de ser devin imune, iar această protecție durează aproximativ şapte ani.

Hepatita B este tratabilă în 90% dintre cazuri și, la majoritatea celor infectați, nu dă semne și simptome imediat după contractarea infecției. Deși este tratabilă cu medicație adecvată și există și vaccin care protejează împotriva unei astfel de infecții, netratată ea poate duce la afecţiuni grave ale ficatului.

Probă Ac Anti-HBs Medlife

Când este recomandată determinarea anticorpilor anti-HBs

Determinarea anticorpilor anti-HBs este recomandată persoanelor care s-au vaccinat împotriva hepatitei B pentru a stabili dacă organismul a dezvoltat sau nu anticorpi împotriva bolii.

Determinarea Ac Anti-HBs poate fi recomandată de medic și pentru a monitoriza un pacient care a fost infectat cu virusul hepatitei B, astfel încât să observe evoluția bolii.

La recomandarea medicului, determinarea ac Anti-HBs poate fi făcută și atunci când pacientul prezintă semne și simptome ale unei posibile infecții cu virusul hepatitei B:

  • Febră;
  • Diaree/constipație, disconfort abdominal;
  • Icter (îngălbenirea tegumentelor).

Procedura recoltare

Determinarea ac Anti-HBs nu necesită pregătiri speciale. Analiza se realizează dintr-o probă de sânge venos recoltată a jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Determinarea ac Anti-HBs se poate face atât singur, cât și împreună cu alte analize specifice: anticorpi Anti-HBc IgM, anticorpi Anti-HBc IgG, antigene ale hepatitei B. Interpretarea se face prin corelarea rezultatelor, potrivit tabelului de mai jos:

  HBsAg Anti-HBs Anti-HBc IgM Anti-HBc IgG HBeAg Anti-HBe
Suspiciune de infecție - - - - - -
Imunizarea prin infecție anterioară - + - + - +
Imunizare prin vaccinare - + - - - -
În perioada de incubație a virusului + - - - + -
Infecție acută + - + + + -
Infecție cronică activă + - - + +/- -

Valoarea de referință* pentru Ac Anti-HBs este < 10 UI/L.

Asta înseamnă că o valoare mai mică de 10 UI/L reprezintă un rezultat negativ, iar una mai mare un rezultat pozitiv.

*Valorile de referință sunt date de aparatura, metoda de lucru și reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Tratamentul cu biotină în doze mari (mai mari de 5 mg/zi) poate duce la un rezultat viciat al determinării Ac Anti-HBs. De aceea, pacienții care urmează un astfel de tratament sunt îndrumați să realizeze testul la cel puțin 8 ore de la administrarea ultimei doze.

Valori scăzute

O valoare scăzută obținută la determinarea Ac Anti-HBs, mai mică decât valoarea de referință, reprezintă un rezultat negativ. Asta înseamnă că pacientul nu este imunizat împotriva hepatitei B nici pe cale naturală, nici prin trecerea prin boală, nici prin vaccinare. La recomandare medicală, pacienții cu un astfel de rezultat se pot imuniza cu vaccinul împotriva hepatitei B.

Totuși, un rezultat negativ la această determinare de laborator nu înseamnă că pacientul nu are hepatita B sau că nu s-a infectat cu virusul. De aceea, la recomandare medicală, pentru a stabili dacă există sau nu o infecție acută ori cronică, se poate realiza un alt test specific: determinarea valorilor antigenului HBs.

Interpretarea analizelor pentru Hepatita B trebuie făcută de medic în context clinic și în corelație cu alte teste de laborator.

Valori crescute

Valorile crescute peste intervalul de referință indică un rezultat pozitiv, adică organismul a devenit imun la infecția cu virusul hepatitei B, fie prin trecerea naturală prin infecție, fie prin administrarea vaccinului.

În cazul pacienților vaccinați, dacă valoarea obținută la această determinare este mai mică de 12 UI/L, cel mai probabil pacientul nu este complet imunizat.

Bibliografie

  1. Krajden, Mel, et al. “The Laboratory Diagnosis of Hepatitis B Virus.” Canadian Journal of Infectious Diseases and Medical Microbiology, vol. 16, no. 2, 2005, pp. 65–72, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1155/2005/450574
  2. Dény, P., and F. Zoulim. “Hepatitis B Virus: From Diagnosis to Treatment.” Pathologie Biologie, vol. 58, no. 4, Aug. 2010, pp. 245–253, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.patbio.2010.05.002
  3. Glassberg, and Lisa. Interpretation of Hepatitis B Serologic Test Results. 2008, https://www.cdc.gov

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu