Informații generale
Determinarea anticorpilor anti-MuSK este o analiză de laborator care ajută la diagnosticarea Miasteniei gravis, o afecțiune neuromusculară ce se caracterizează prin slăbiciune musculară și stări accentuate de oboseală.
Ac anti-MuSK nu reprezintă testul de bază pentru stabilirea diagnosticului, ci este folosit în situațiile mai rare în care pacientul prezintă simptomele și semnele bolii, dar analizele inițiale nu confirmă diagnosticul.
Peste 80% dintre pacienții care suferă de Miastenia gravis dețin anticorpii anti-receptori pentru acetilcolină, iar determinarea lor confirmă diagnosticul. Totuşi, 10-15% dintre persoanele cu această afecțiune nu au acești anticorpi, deci nu pot fi diagnosticați prin această determinare. În cazul lor se folosește testarea anticorpilor anti-MuSK.
Anticorpii anti-MuSK sunt proteine produse de sistemul imunitar care, în mod eronat, atacă alte proteine care se găsesc în terminațiile nervoase și în articulații. Astfel, interferează cu transmiterea semnalelor între nervi și mușchi, iar aceste interferențe explică slăbiciunea musculară și senzația de oboseală permanentă pe care le resimte pacientul.
Pacienții cu Miastenia gravis care nu dezvoltă anticorpi anti-receptori pentru acetilcolină sunt pacienți cu Miastenia gravis sero negativă și, de cele mai multe ori, necesită un tratament mult mai agresiv decât ceilalți.
Când este recomandată determinarea anticorpilor anti-MuSK
Determinarea anticorpilor anti-MuSK poate fi făcută în scop diagnostic la pacienții care au semne și simptome ale Miastenia gravis, dar cărora le iese negativ testul pentru anticorpii anti-receptori acetilcolină (AchR) sau pentru diagnosticul diferențial dacă sunt suspicionate și alte boli care duc la slăbiciune musculară.
Determinarea ac anti-MuSK poate fi recomandată și pentru monitorizarea terapiei la pacienții cu Miastenia gravis, precum și pacienților care au semne și simptome ale bolii, cum ar fi:
- Pleoape căzute;
- Vedere dublă;
- Control greoi al mișcării ochilor;
- Dificultăți la mestecarea, înghițirea alimentelor;
- Salivare necontrolată;
- Dificultăți de respirație;
- Dificultăți de vorbire;
- Dificultăți la mers;
- Slăbiciune musculară mai ales la efort fizic, revenire rapidă după astfel de episoade, mai ales după odihnă.
Procedura recoltare
Determinarea anticorpilor anti-MuSK nu necesită pregătiri speciale şi se realizează dintr-o probă de sânge venos, recoltată a jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după masă). Pacienților le este recomandat ca, înainte de recoltarea probei biologice cu 48 ore, să evite administrarea de miorelaxante.
Nu se recoltează probe biologice pentru determinarea anticorpilor anti-MuSK de la pacienții care au trecut prin anestezie generală la mai puțin de 48 ore înainte de recoltare.
Interpretare rezultate
Chiar dacă, potrivit estimărilor medicale, femeile sunt mai predispuse la această formă a Miastenia gravis, valorile de referință pentru nivelul de Ac Anti-MuSK sunt similare și pentru femei și pentru bărbați.
Valorile mai mici de 0.5 nmol/L sunt considerate valorile de referință*.
*Valorile de referință sunt date de aparatura, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.
Bibliografie
- Sakano, Shoko, et al. “Myasthenia Gravis with Anti-Muscle-Specific Tyrosine Kinase Antibodies during Therapy for Multiple Myeloma: A Case Report.” BMC Neurology, vol. 20, no. 1, 12 June 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1186/s12883-020-01813-1
- Selcen, D., et al. “Are MuSK Antibodies the Primary Cause of Myasthenic Symptoms?” Neurology, vol. 62, no. 11, 7 June 2004, pp. 1945–1950, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1212/01.wnl.0000128048.23930.1.
- Koneczny, Inga, and Ruth Herbst. “Myasthenia Gravis: Pathogenic Effects of Autoantibodies on Neuromuscular Architecture.” Cells, vol. 8, no. 7, 2 July 2019, p. 671, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.3390/cells8070671
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.