Banner Anticorpi anti-proteina bazică a mielinei

Anticorpi anti-proteina bazică a mielinei

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Determinarea anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei este foarte importantă pentru diagnosticarea sclerozei multiple, o afecțiune ce afectează sistemul nervos central.

Mielina sau teaca de mielină reprezintă un înveliș ce se formează în jurul celulelor nervoase, având atât un rol protector dar și de transmitere a impulsurilor electrice în sistemul nervos. Deteriorarea mielinei duce la încetinirea acestor impulsuri și la instalarea diferitelor afecțiuni, cum ar fi scleroza multiplă.

Proteina bazică a mielinei (MBP) reprezintă aproximativ 30% din structura proteică a tecii de mielină, fiind implicată în procesul de mielinizare a nervilor și a sistemului nervos central.

Scleroza multiplă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele de mielină ce înconjoară nervii din creier și măduva spinării. Demielinizarea și deteriorarea tecii de mielină produce întreruperea semnalelor și impulsurilor dintre creier și restul corpului, ajungând, în timp, să afecteze sistemul vizual și sistemul nervos central.

Scleroza multiplă este o boală greu de diagnosticat, astfel că medicul specialist poate recomanda, pe lângă dozarea anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei, și realizarea unui RMN sau a altor teste de sânge.

Scleroza multiplă nu este singura afecțiune indusă de demielinizarea tecii de mielină. Mielita transversală, Neuromielita optică, scleroza Schilder, dar și nevrita optică reprezintă boli în care teaca de mielină a sistemului nervos central este deteriorată. Atunci când este degradată teaca de mielină din cadrul sistemului nervos periferic, în organism se pot instala afecțiuni precum Sindromul Guillain Barre sau neuropatia paraproteinemică demielinizantă.

Probă Anticorpi anti-proteina bazică a mielinei Medlife

Când este recomandată determinarea anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei

Determinarea anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei poate fi recomandată de medicul specialist în următoarele situații:

  • diagnosticul unui episod acut de demielinizare la pacienții cu scleroză multiplă;
  • stabilirea riscului de evoluție spre scleroză multiplă la pacienții cu sindrom clinic izolat (sindrom acut de demielinizare, instalat de minim 24 ore, ce poate evolua, în 30-70% din cazuri, către scleroză multiplă);
  • persoanelor care prezintă simptomatologie ce ar putea indica instalarea sclerozei multiple sau a unei alte afecțiuni în care teaca de mielină este afectată.

 

Simptomatologia sclerozei multiple poate include:

  • afectarea vederii;
  • slăbiciune musculară;
  • amorțeală, probleme de concentrare;
  • oboseală, tremurături;
  • probleme intestinale;
  • tulburări de memorie;
  • pierderea echilibrului.

Procedura recoltare

Determinarea anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei nu necesită pregătiri speciale și se realizează dintr-o probă de sânge venos, recoltată într-un vacutainer fără anticoagulant.

Interpretare rezultate

Rezultatele testului* ce dozează anticorpii anti-proteina bazică a mielinei sunt titru <1:10.

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și acestea pot să difere de la un laborator la altul.


Interferențe și limite

Probele intens hemolizate, contaminate bacteriologic sau lipemice pot influența acuitatea rezultatelor.


Valori crescute

Valori crescute ale anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei apar, adesea, în afecțiuni ce implică demielinizarea tecii de mielină, cum ar fi scleroza multiplă, neuromielita optică sau scleroza Schilder.

Rezultatele testului trebuie interpretate în context clinic de medicul specialist.


Valori scăzute

Valori scăzute ale anticorpilor anti-proteina bazică a mielinei exclud prezența unei afecțiuni ce implică demielinizarea tecii de mielină.

Bibliografie

  1. Matute-Blanch, Clara, et al. “Multiple Sclerosis, and Other Demyelinating and Autoimmune Inflammatory Diseases of the Central Nervous System.” Cerebrospinal Fluid in Neurologic Disorders, 2018, pp. 67–84, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org
  2. Boggs, J. M. “Myelin Basic Protein: A Multifunctional Protein.” Cellular and Molecular Life Sciences, vol. 63, no. 17, 23 June 2006, pp. 1945–1961, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org
  3. Norton, William T. “Myelin Basic Protein Fragments in Urine.” Annals of Neurology, vol. 22, no. 5, Nov. 1987, pp. 656–657, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org
  4. Harauz, George, et al. “Myelin Basic Protein—Diverse Conformational States of an Intrinsically Unstructured Protein and Its Roles in Myelin Assembly and Multiple Sclerosis.” Micron, vol. 35, no. 7, Oct. 2004, pp. 503–542, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu