Analiza cromozomilor din sânge + sonde Fish pentru determinarea disgeneziilor gonadale (SRY + CEP X)

Informații generale

Analiza cromozomilor din sânge şi sonde Fish este folosită pentru determinarea disgeneziilor gonadale (SRY + CEP X).

Disgeneza gonadală este un termen folosit pentru un subset unic de tulburări ale dezvoltării sexuale, caracterizate prin formarea incompletă sau defectuoasă a gonadelor (ovar sau testicul) din cauza anomaliilor structurale sau numerice ale cromozomilor sexuali sau mutațiilor în gene implicate în dezvoltarea gonadei.

Cariotipul unei specii reprezintă numărul de cromozomi prezenţi în nucleul celulelor somatice. Cariotipul uman este alcătuit din 46 cromozomi, organizaţi în 23 perechi; prin analiza citogenetică, cromozomii pot fi identificaţi ca entităţi structurale discrete, fiecare celulă umană conţinând 22 perechi de autozomi, precum şi o pereche de cromozomi sexuali. Într-o pereche de cromozomi, unul este de provenienţă maternă, iar celălalt de origine paternă.

Cariotipul normal pentru femei este 46,XX, iar pentru bărbați este 46,XY.

Dezvoltarea disgenezei gonadale începe fie la fertilizare, fie la scurt timp după acesta, în stadiile incipiente ale embrionului și fătului.

Gonadele disgenetice se caracterizează prin grade variabile de imaturitate sau disfuncție, care se pot manifesta într-o gamă largă de ambiguități genitale. Disgeneza gonadală poate fi clasificată fie completă, fie parțială, în funcție de morfologia gonadală.

În disgeneza gonadală completă (adică, sindromul 46,XY Swyer), nu are loc o dezvoltare gonadală și, în consecință, pacienții au un fenotip complet feminin din cauza lipsei oricărei producții de steroizi gonadali.

În disgeneza gonadală parțială, în care este prezent un cromozom Y, există o determinare incompletă a testiculelor, iar fenotipul extern depinde de gradul funcției testiculare. Cel mai frecvent cariotip observat în este 45,X/46,XY, dar pot fi observate, de asemenea, 46,XY și alte forme de mozaicism care implică cromozomul Y.

Pacienții cu disgeneză gonadală care au un cromozom Y sau material de cromozom Y prezintă un risc crescut de a dezvolta tumori cu celule germinale, cum ar fi gonadoblastomul sau carcinomul in situ, cu potențial de transformare malignă în disgerminom sau, respectiv, seminom. Termenul de gonadoblastom face referire la cea mai frecventă tumoare cu celule germinale observată la pacienții cu disgeneză gonadală XY.

Două dintre procesele celulare implicate în dezvoltarea disgenezei gonadale includ meioza și mitoza. Mitoza este procesul de diviziune celulară în care replicarea ADN se completează, iar cromatidele surori sunt separate pentru a produce două celule identice. Meioza, pe de altă parte, este o diviziune celulară cu două diviziuni separate. În timpul primului pas al meiozei (meioza I), după replicarea ADN, cromozomii omologi sunt împerecheați și pot suferi recombinare încrucișată cu schimbul de catene de ADN între cromozomi. La sfârșitul meiozei I, cromozomii omologi se separă și produc două celule noi. Meioza II face ca aceste două celule să finalizeze o altă diviziune în care cromatidele surori se separă, producând patru celule. Aceste celule produse prin meioză conțin jumătate din materialul genetic al celulei părinte care a început procesul.

Mutațiile genei SRY sunt întâlnite la pacienții care suferă de disgeneza gonadală completă (sindrom Swyer). Acest sindrom este cauzat de un defect în determinarea sexului în timpul embriogenezei și se caracterizează prin organe genitale externe feminine, uter normal sau rudimentar și gonade striate, în ciuda prezenței cariotipului 46,XY.

În cazul femeilor care suferă de diageneză gonadală, sindromul Turner este cea mai notabilă tulburare, care afectează una din 2500 de femei. Acest sindrom este cunoscut pentru numeroase simptome, inclusiv statură mică, gât palmat, mameloane distanțate larg, amenoree și infertilitate, hidrops fetal și probleme cardiace, cum ar fi valva aortică bicuspidă sau coarctația aortei.

Sindromul Turner poate provoca și o multitudine de alte afecțiuni, cum ar fi rinichiul în potcoavă și pierderea auzului senzorineural. Majoritatea fetelor cu sindrom Turner tind să aibă un nivel normal de inteligență, dar pot avea probleme cu abilitățile verbale și sociale.

Procedura recoltare

Determinarea acestor analize se realizează dintr-o probă de sânge venos, recoltată à jeun sau postprandial. Nu este necesară o pregătire în prealabil a pacientului.

Bibliografie

1. Breehl, Logen, and Omar Caban. “Genetics, Gonadal Dysgenesis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 14 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov
2. McCann‐Crosby, Bonnie, et al. “State of the Art Review in Gonadal Dysgenesis: Challenges in Diagnosis and Management.” International Journal of Pediatric Endocrinology, vol. 2014, no. 1, 14 Apr. 2014, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1186/1687-9856-2014-4