Banner Amoniac

Amoniac

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informaţii generale

Analiza amoniacului măsoară nivelul de amoniac din sânge. Analiza este recomandată pentru diagnosticarea și monitorizarea encefalopatiei hepatice, o boală hepatică severă, care determină o acumulare toxică de amoniac.

Amoniacul este un produs rezidual, obținut în urma digestiei proteinelor în organism. În mod normal, el este procesat în ficat, unde este transformat într-un alt produs rezidual, numit uree. Aceasta este eliminată din corp prin urină. Dacă orice parte a acestui proces, cunoscută sub numele de ciclul ureei, nu funcționează, amoniacul se acumulează în sânge și poate trece în creier. Chiar și un nivel ușor crescut (hiperamoniemia) poate fi toxic pentru sistemul nervos central (SNC), provocând confuzie, oboseală extremă, leziuni cerebrale, comă și chiar moarte.

Nivelurile ridicate de amoniac din sânge sunt cel mai adesea cauzate de boli hepatice. Alte cauze includ insuficiența renală și tulburările genetice.

Probă Amoniac Medlife

Când este recomandată determinarea nivelului de amoniac din sânge

Determinarea nivelului de amoniac din sânge este utilă în diagnosticarea și/ sau monitorizarea unor afecţiuni care provoacă valori ridicate de amoniac:

  • encefalopatia hepatică: ficatul este prea afectat pentru a putea procesa corect amoniacul, care se acumulează în sânge și ajunge la creier. Poate determina confuzie, dezorientare și comă, iar uneori poate duce la deces;
  • sindromul Reye: o afecțiune gravă, uneori fatală, care provoacă leziuni ale ficatului și creierului. Afectează mai ales copiii și adolescenții care se recuperează după infecții virale, cum ar fi varicela sau gripa, și care au fost trataţi cu aspirină. Cauza exactă a sindromului Reye este necunoscută dar, din cauza riscului, copiii și adolescenții nu ar trebui să ia aspirină decât dacă le este recomandată în mod expres de medic;
  • tulburări ale ciclului ureei: defecte genetice rare ce afectează capacitatea organismului de a transforma amoniacul în uree.

Testul poate fi folosit și pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului pentru boli hepatice sau insuficiență renală.

În cazul adulţilor care suferă de o boală hepatică, analiza amoniacului este recomandată dacă apar simptome specifice ale unei tulburări cerebrale:

  • confuzie;
  • somnolență excesivă;
  • dezorientare;
  • modificări de dispoziție;
  • tremurături ale mâinilor.

Testul este recomandat și pentru copiii şi nou-născuţii care prezintă simptome ale sindromului Reye sau ale unei tulburări a ciclului ureei:

  • vărsături;
  • somnolenţă;
  • iritabilitate;
  • convulsii.

De asemenea, testul poate fi recomandat de medicul specialist și pentru monitorizarea chimioterapiei.

Procedura recoltare

Analiza amoniacului se realizează dintr-o probă de sânge recoltat venos, a jeun (pe nemâncate).

Pentru copii nu este nevoie de pregătiri speciale înainte de efectuarea testului, însă la adulţi este recomandat să nu se facă exerciții fizice şi să nu fumeze cu aproximativ opt ore înainte. De asemenea, medicul vă poate cere să nu consumaţi alcool şi să nu luaţi anumite medicamente.

Interpretare rezultate

Intervalul normal* pentru nivelul amoniacului în sânge este cuprins între:

Sex feminin11 - 51 µmol/ L
Sex masculin16 - 60 µmol/ L

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Nivelurile amoniacului variază în funcţie de ingestia de proteine. Sângerările gastrointestinale, activitatea musculară (efortul fizic - mușchii produc amoniac atunci când sunt activi) şi aplicarea strânsă a garoului, pot afecta rezultatul analizei.

De asemenea, unele medicamente şi substanţe pot interfera cu valorile normale ale amoniacului în sânge: consumul de alcool, barbituricele, diureticele, narcoticele şi fumatul.

Hemoliza determină valori fals crescute, deoarece conţinutul eritrocitelor în amoniac este de trei ori mai mare decât cel al plasmei.

Valori scăzute

Valori scăzute ale amoniacului se întâlnesc în următoarele situații:

Valori crescute

Un rezultat peste limita maximă pot fi semnul uneia dintre următoarele afecțiuni:

  • sângerare gastrointestinală, de obicei în tractul gastrointestinal superior;
  • boli genetice ale ciclului ureei;
  • temperatură ridicată a corpului (hipertermie);
  • boală de rinichi;
  • insuficiență hepatică;
  • nivel scăzut de potasiu în sânge (la persoanele cu boală hepatică);
  • nutriție parenterală (venoasă);
  • sindromul Reye;
  • intoxicație cu salicilați (acidul salicilic şi derivaţii săi);
  • efort muscular sever;
  • ureterosigmoidostomie (o procedură de reconstrucție a tractului urinar în anumite boli);
  • infecție a tractului urinar cu bacteria Proteus mirabilis;
  • o dietă bogată în proteine ​​poate crește nivelul de amoniac din sânge.

Bibliografie

  1. “Ammonia Levels.” Medlineplus.gov, 2017, https://medlineplus.gov
  2. ‌ “Ammonia Levels: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
  3. ‌ “Ammonia Blood Test Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, 2013, www.mountsinai.org
  4. ‌ https://www.facebook.com/WebMD. “What Is an Ammonia Test?” WebMD, WebMD, Mar. 2017, www.webmd.com
  5. ‌ “Ammonia Test.” Testing.com, Testing.com, 25 Mar. 2021, www.testing.com

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu