β2-microglobulina (β2M) este un peptid constituent al complexului antigenic leucocitar uman (HLA) cu rol in regenerarea celulara si formarea celulelor CD8.
Este prezenta in fluidul extracelular in concentratii crescute in cazul tumorilor solide si in afectiuni limfoproliferative (leucemie limfocitara cronica cu celule B, limfoame non-Hodgkin, mielom multiplu).
Concentratiile serice ale β2M se coreleaza foarte bine cu activitatea limfocitelor ceea ce face din aceasta molecula un marker bun pentru punerea in evidenta a malignizarii limfocitelor de tip B si pentru evaluarea raspunsului la tratament (1)
Datorita faptului ca β2M este excretata la nivel glomerular si apoi partial absorbita in tubii renali, prin compararea nivelurilor serice ale acestui peptid cu cele urinare, este posibila determinarea cauzei disfunctiei renale: glomerulara sau tubulara.
In afectiunile glomerulare, nivelele sanguine sunt crescute iar cele urinare sunt scazute, in timp ce in bolile tubulare - β2M prezinta valori crescute in urina si foarte scazute in plasma.
In intoxicatia cu glicozide, nivelele β2M cresc rapid, chiar si inaintea cresterii nivelelor creatininei (4) β2M are tendinta sa isi modifice structura prin pliere ducand la formarea amiloidului; acest lucru sta la baza dezvoltarii amiloidozei secundare la pacientii dializati (1)
Dozarea β2-microglobulinei si urinare este recomandata in diagnosticul diferential al disfunctiilor renale glomerulare sau tubulare, intoxicatia cu aminoglicozide, urmarirea pacientilor dializati pentru prevenirea amiloidozei secundare
Dozarea β2-microglobulinei urinare la pacientii cu transplant renal permite depistarea precoce a unei infectii cu Cytomegalovirus
In afectiunile glomerulare, nivelele sanguine sunt crescute iar cele urinare sunt scazute, in timp ce in bolile tubulare - β2M prezinta valori crescute in urina si foarte scazute in plasma.
In afectiunile glomerulare, nivelele sanguine sunt crescute iar cele urinare sunt scazute, in timp ce in bolile tubulare - β2M prezinta valori crescute in urina si foarte scazute in plasma.
O crestere de 3 ori a excretiei renale a β2Mla pacientii cu transplant renal sugereaza infectie virala post-transplant (in special cu cytomegalovirus)
Evaluarea functiei renale prin dozarea β2-microglobulinei serice si urinare se face in situatii clinice ce exclud o afectiune limfoproliferativa.
Dozarea β2-microglobulinei se face in urina usor alcalinizata; valori ale pH urinar < 6 duc la rezultate eronate.
La femeile insarcinate ce prezinta infectie de tract urinar superior se produce o crestere semnificativa a excretiei de β2M
