Banner Complexe imune circulante (CIC)

Complexe imune circulante (CIC)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Complexele imune circulante, CIC, sunt formate prin agregarea proteinelor și apar prin legarea anticorpilor de antigene. Altfel spus, CIC se formează în organism atunci când acesta este atacat de un agent patogen sau când s-a instalat deja o afecțiune și corpul a început să lucreze pentru a o ține sub control. CIC apar și în cazul organismelor sănătoase și se formează continuu ca rezultat al răspunsului imun.

În ser, în mod uzual, sunt detectate cantități mici ale CIC sau aceste complexe nu sunt detectate deloc. În momentul în care în sânge sunt detectate cantități crescute de CIC, se poate suspecta existența unei afecțiuni active. De asemenea, identificarea unui proces invers, adică normalizarea, scăderea CIC, indică eficacitatea unui tratament administrat.

Determinarea nivelului CIC poate să fie utilă atât pentru diagnosticare, în corelație cu semnele clinice, cât și să indice o recădere. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca testarea nivelului CIC să fie făcută repetitiv pentru o mai bună interpretare.

Mai exact, este recomandată reluarea determinării CIC la câteva săptămâni după prima analiză, evoluția CIC fiind sugestivă pentru patologia pacientului. În plus, testarea repetată CIC oferă posibilitatea de a monitoriza eficacitatea tratamentului administrat.

Un nivel crescut al CIC nu este specific unei singure afecțiuni, de aceea testul este realizat împreună cu alte determinări de laborator și investigații clinice. Interpretarea determinării CIC este, așadar, făcută de medic în context clinic.

Concentrații crescute ale CIC se pot întâlni în: bolile autoimune, glomerulonefrita, boala Crohn, colita ulcerativă, bolile reumatismale, ca lupus eritematos sistemic ori poliartrita reumatoidă, infecțiile virale, bacteriene și parazitare, dar și în cazul unor boli neurologice ori afecțiuni ale pielii.

Creșterea CIC determină activarea sistemului complement, acel sistem care ajută sau completează capacitatea anticorpilor și a celulelor fagocitare de a elimina agenții patogeni din organism, fiind responsabil de agregarea trombocitară, adică formarea trombilor, și apariția inflamației prin stimularea leucocitelor și a macrofagelor.

Probă Complexe imune circulante (CIC) Medlife

Când este recomandată determinarea CIC

Nivelul CIC nu indică, în mod automat, un diagnostic. Determinarea este folosită pentru a completa lista de investigații recomandate de medic, pentru a formula un diagnostic de certitudine sau pentru a monitoriza felul în care organismul luptă cu un patogen sau răspunde la un tratament.

Determinarea CIC este larg utilizată pentru diagnosticarea și monitorizarea bolilor inflamatorii. Aceasta este o recomandare medicală utilă în diagnosticul și urmărirea evoluției pentru:

Bolile reumatice: LES, boala mixtă de țesut conjunctiv, poliartrita reumatoidă, sindromul Syogren, periartrita nodoasă, sindromul Felty, sindromul Reiter, boala Bechterew;

Infecții:

  • Infecții virale: hepatita B, infecția cu CMV, EB, panencefalita sclerozantă subacută;
  • Infecții bacteriene: endocardita infecțioasă, gonoreea diseminată, sifilisul, infecția cu streptococ și meningococ;
  • Parazitoze: malaria, schistosomiaza, tripanosomiaza, toxoplasmoza;

Cancere;

Alte afecțiuni:

  • Glomerulonefrite;
  • Colita ulcerativă;
  • Boala Crohn;
  • Pneumonia interstițială idiopatică;
  • Fibroza chistică;
  • Scleroza multiplă;
  • Purpura trombotică trombocitopenică;
  • Sindromul Behcet;
  • Sindromul CHURG-Strauss;
  • Boli cronice hepatice.

 

Procedura recoltare

Determinarea nivelului CIC nu necesită pregătiri speciale. Analiza se realizează dintr-o probă de sânge venos recoltată a jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Pentru a determina cu exactitate nivelul CIC, se pot analiza, simultan, anticorpii de tip IgG conjugați cu peroxidază și substratul TMB. Astfel, se determină complexe de tip C1q-CIC. Interpretarea rezultatelor este făcută întotdeauna în context clinic, nivelul CIC în sine nereprezentând un diagnostic.

Valoarea de referință pentru CIC este considerată 20 RE/ml. Astfel, o valoare mai mică de 20 RE/ml reprezintă o valoare normală sau o valoare care, interpretată în contextul unei serii de determinări CIC, poate indica eficacitatea unei scheme de tratament sau felul în care evoluează o anumită afecțiune.

O valoare peste 20 RE/ml are semnificație clinică și este un semn al existenței unei afecțiuni sau, interpretată în contextul determinării CIC în mod repetat, poate fi indiciu al unui tratament la care pacientul nu răspunde pozitiv sau semn de progresie a bolii ori recidivă.

Interferențe și limite

Nivelul CIC nu este legat direct de o anumită afecțiune, de aceea determinarea este folosită pentru diagnosticare împreună cu alte analize de laborator și investigații medicale. Interpretarea rezultatului determinării CIC este făcută doar de medic, în context clinic.

Nivelul CIC, obținut la o determinare unică sau prin analize repetate, oferă informații medicale utile pentru stabilirea unei patologii, monitorizarea evoluției acesteia, formularea unui prognostic legat de evoluția bolii, precum și stabilirea eficacității unui tratament.

În bolile autoimune și în anumite tipuri de cancer, în mod frecvent, determinarea nivelului CIC este folosită ca marker de evoluție a bolii și pentru monitorizarea felului în care pacientul răspunde la tratament.

Valori crescute

Un nivel CIC ridicat este un indiciu clar al existenței unui virus, patogen, sau al unei afecțiuni în organism.

Creșterea nivelului CIC este specifică în:

  • Glomerulonefrite;
  • Boala Crohn;
  • Colita ulcerativă;
  • Boli reumatismale sistemice cu complicații vasculitice (LES, poliartrită reumatoidă);
  • Infecții virale, bacteriene sau parazitare;
  • Alergii;
  • Afecțiuni cronice ale pielii;
  • Boli neurologice.

Bibliografie

  1. Michael M. Frank, C. Garren Hester, “Immune Complexes and Allergic Disease”, Middleton’s Allergy: Principles and Practice”, ediția 37, Elsevier, 2020, pag 591-604, https://www.clinicalkey.com/
  2. Eisenmann, Alexander, et al. “Gliadin IgG Antibodies and Circulating Immune Complexes.” Scandinavian Journal of Gastroenterology, vol. 44, no. 2, Jan. 2009, pp. 168–171, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
  3. Adyel FZ;Hentati B;Boulila A;Hachicha J;Ternynck T;Avrameas S;Ayadi H. “Characterization of Autoantibody Activities in Sera Anti-DNA Antibody and Circulating Immune Complexes from 12 Systemic Lupus Erythematosus Patients.” Journal of Clinical Laboratory Analysis, vol. 10, no. 6, 2022, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1002/(SICI)1098-2825(1996)10:6<451::AID-JCLA24>3.0.CO;2-V.

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu