Coprocitogramă

Informații generale

Coprocitograma este o analiză de laborator pe baza căreia se stabilește un diagnostic prezumtiv în diareea infecțioasă, în urma analizei materiilor fecale.

De obicei, analiza de coprocitogramă indică prezența leucocitelor și a hematiilor în număr mare. Cu cât este mai mare numărul de polimorfonucleare (PMN), cu atât este mai mare probabilitatea existenței unui agent patogen invaziv.

O coprocitogramă poate evidenția dacă în proba analizată se găsesc patogeni precum E. coli, Campylobacter, Salmonella sau Shingella spp, aceștia fiind principalii agenți infecțioși ce declanșează diareea infecțioasă.

Virusurile și bacteriile enterotoxigene determină scaune diareice apoase, cu puține elemente celulare, astfel încât coprocitograma nu evidențiază prezența unei reacții inflamatorii. Diareea se manifestă prin scaune moi și apoase și, de cele mai multe ori, durează 2-3 zile, nefiind un motiv de îngrijorare.

Testele scaunelor sunt deosebit de importante în monitorizarea bolilor gastrointestinale ale copilăriei, astfel coprocitograma este recomandată frecvent copiilor, mai ales atunci când sunt observate modificări ale scaunului.

Un pas foarte important și chiar esențial în detectarea anomaliilor scaunului și a problemelor sistemului digestiv este examinarea la microscop a probelor recoltate din scaunul pacientului. Cu ajutorul acestui examen se pot identifica elemente parazitare, leucocite (PMN) sau eritrocite.

Când este recomandată coprocitograma

Coprocitograma este recomandată de medicul specialist când pacientul prezintă următoarele simptome:

• scaune sangvinolente de culoare „roșu aprins’’ sau scaune de culoare neagră;
• febră mare sau care durează mai mult de 24 de ore;
• diaree care durează mai mult de două zile;
• greață sau vărsături;
• durere severă în burtă (în special în cadranul inferior drept) sau în partea din spate;
• diaree după întoarcerea dintr-o țară străină;
• urină închisă la culoare;
• oligurie (eliminarea unei cantități mai mici de 500 ml de urină în 24 de ore) apărută recent;
• ritm cardiac rapid;
• dureri de cap;
• piele uscată;
• confuzie.

De asemenea, recoltarea pentru coprocitogramă se recomandă atunci când există suspiciuni de afecțiuni ale tractului digestiv, cum ar fi: infecții (parazitare, virale sau bacteriene), absorbție deficitară a nutrienților sau chiar neoplasm.

Procedura recoltare

Proba se recoltează de pacient, din materii fecale, într-un recipient steril. Proba nu trebuie contaminată cu urină.

Interpretare rezultate

Rezultatele testului sunt exprimate sub formă de Absent / Prezent.

În urma interpretării rezultatelor coprocitogramei, medicul specialist va putea determina prezența leucocitelor, eritrocitelor, a florei bacteriene, celulelor epiteliale și mucusului. Dacă în proba analizată sunt identificați acești parametri, rezultatul testului va indica „Prezent”, urmând ca în cazul în care nu este identificat, rezultatul să fie „Absent”.

Identificarea leucocitelor polimorfonucleare (PMN) poate să contribuie la diagnosticarea anumitor afecțiuni. Atunci când în materialul analizat este prezentă o cantitate redusă de leucocite, acestea sunt exprimate pe buletinul de analiză ca „Rare”.