Boala Crohn

Despre boala Crohn

Boala Crohn este o afecțiune digestivă cronică, inflamatorie, cu mecanism autoimun, diagnosticată cel mai frecvent la persoanele tinere.

Principalele simptome ale bolii Crohn sunt diareea și durerea abdominală. Simptomele evoluează în pusee care alternează cu perioade de ameliorare. Inflamația din boala Crohn poate afecta orice segment de tub digestiv, cu o predilecție pentru ultimii centimetri de intestinul subțire și intestinul gros și se extinde dacă nu este tratată. Tratamentul bolii Crohn nu aduce o vindecare propriu-zisă, definitivă, ci trebuie administrat pe termen lung pentru a ține inflamația sub control.

Pacienții la care boala Crohn este controlată corespunzător au o durată de viață normală. Există și cazuri în care evoluția este nefavorabilă, cu complicații care duc la intervenții chirurgicale. Pacienții cu boala Crohn au per total o rată de mortalitate cu aproximativ 50% mai mare decât populația generală.

Factori de risc

Boala Crohn nu are o cauză clară. Se consideră că este nevoie de prezența mai multor factori care, prin însumare, conduc la o disfuncție a sistemului imun cu inflamație severă a tubului digestiv. Din păcate, acești factori nu sunt cunoscuți în totalitate. Mai mult, la momentul actual nu este înțeles, în mod clar, în ce fel contribuie fiecare la declanșarea inflamației.

Factorii de risc cunoscuți sunt numeroși:

• Ereditatea: se consideră că boala Crohn se transmite genetic, deși nu se cunoaște exact modul de transmitere. Cel mai probabil este vorba de unele defecte ale genelor care controlează sistemul imun;
• Infecțioși: răspunsul imun la unii microbi poate degenera declanșând boala Crohn;
• Fumatul: dublează riscul de boală Crohn;
• Alimentația bogată în grăsimi;
• Contraceptivele orale;
• Antiinflamatoarele non-steroidiene;
• Stresul.

Este important de știut că afecțiunea nu este contagioasă. Mai precis, boala Crohn nu se transmite de la o persoană la alta prin aer, prin contact fizic, prin contact sexual sau prin sânge.

Diagnosticare

Diagnosticul bolii Crohn este stabilit de către medicul gastroenterolog. Pacienții trebuie să meargă la o consultație, dacă au simptome sugestive: diaree trenantă (mai ales dacă scaunele prezintă mucus sau sânge), crampe abdominale, scădere ponderală, febră. Medicul pune diagnosticul de boală Crohn în baza unor investigații complexe, care merg de la analize de sânge și scaun până la tomografie și colonoscopie:

• Analizele de sânge: arată anemie prin lipsă de fier, inflamație, infecție;
• Analizele de scaun: arată prezența sângelui în scaun (în cantitate microscopică), inflamație în tubul digestiv;
• Tomografia și RMN-ul: sunt investigații care oferă o imagine de ansamblu a abdomenului, evaluează prezența anumitor complicații și oferă informații despre intestinul subțire (care nu poate fi examinat complet prin endoscopie și colonoscopie);
• Colonoscopia: este cea mai importantă examinare pentru stabilirea diagnosticului de boală Crohn. Această investigație presupune introducerea prin anus a unui tub subțire cu cameră și vizualizarea din interior a întregului intestin gros și a ultimilor centimetri de intestin subțire. La această examinare, pe care o efectuează medicul gastroenterolog, se vizualizează în mod direct segmentele inflamate și se prelevă biopsii din aceste zone. Este o investigație neplăcută, care implică anumite riscuri, prin urmare se efectuează doar dacă medicul gastroenterolog o consideră justificată în baza simptomelor și a celorlalte investigații.

Prevenție

La momentul actual nu există o „rețetă” clară pentru prevenirea bolii Crohn, deoarece mulți dintre factorii de risc nu pot fi evitați (de exemplu, cei genetici). Pe de altă parte, o boală Crohn deja diagnosticată beneficiază de pe urma anumitor măsuri care ameliorează simptomele, reduc complicațiile și numărul puseelor de boală:

• Renunțarea la fumat;
• Proteinele și vitaminele: regimul alimentar în boala Crohn, mai ales în puseu, trebuie să compenseze pierderile de proteine și vitamine;
• Hidratarea adecvată: pierderile de lichide și minerale prin diaree necesită și ele compensare prin aport crescut;
• Fibrele: în general, fibrele accelerează tranzitul intestinal, iar aportul trebuie redus în diaree, însă unele tipuri de fibre reduc inflamația și pot ajuta semnificativ la ameliorarea bolii;
• Grăsimile și lactatele: meniul în boala Crohn ar trebui să conțină cât mai puține grăsimi și lactate pentru că acestea pot înrăutăți simptomele.