RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Boala Crohn

Boala Crohn

Alte denumiri: Boala inflamatorie intestinală

Descoperă informații utile despre boala crohn: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre boala Crohn

Boala Crohn este o afecțiune digestivă cronică, inflamatorie, cu mecanism autoimun, diagnosticată cel mai frecvent la persoanele tinere.

Principalele simptome ale bolii Crohn sunt diareea și durerea abdominală. Simptomele evoluează în pusee care alternează cu perioade de ameliorare. Inflamația din boala Crohn poate afecta orice segment de tub digestiv, cu o predilecție pentru ultimii centimetri de intestinul subțire și intestinul gros și se extinde dacă nu este tratată. Tratamentul bolii Crohn nu aduce o vindecare propriu-zisă, definitivă, ci trebuie administrat pe termen lung pentru a ține inflamația sub control.

Pacienții la care boala Crohn este controlată corespunzător au o durată de viață normală. Există și cazuri în care evoluția este nefavorabilă, cu complicații care duc la intervenții chirurgicale. Pacienții cu boala Crohn au per total o rată de mortalitate cu aproximativ 50% mai mare decât populația generală.

Boala Crohn

Cauze

Boala Crohn nu are o cauză clară. Se consideră că este nevoie de prezența mai multor factori care, prin însumare, conduc la o disfuncție a sistemului imun cu inflamație severă a tubului digestiv. Din păcate, acești factori nu sunt cunoscuți în totalitate. Mai mult, la momentul actual nu este înțeles, în mod clar, în ce fel contribuie fiecare la declanșarea inflamației.

Factori de risc

Boala Crohn nu are o cauză clară. Se consideră că este nevoie de prezența mai multor factori care, prin însumare, conduc la o disfuncție a sistemului imun cu inflamație severă a tubului digestiv. Din păcate, acești factori nu sunt cunoscuți în totalitate. Mai mult, la momentul actual nu este înțeles, în mod clar, în ce fel contribuie fiecare la declanșarea inflamației.

Factorii de risc cunoscuți sunt numeroși:

  • Ereditatea: se consideră că boala Crohn se transmite genetic, deși nu se cunoaște exact modul de transmitere. Cel mai probabil este vorba de unele defecte ale genelor care controlează sistemul imun;
  • Infecțioși: răspunsul imun la unii microbi poate degenera declanșând boala Crohn;
  • Fumatul: dublează riscul de boală Crohn;
  • Alimentația bogată în grăsimi;
  • Contraceptivele orale;
  • Antiinflamatoarele non-steroidiene;
  • Stresul.

Este important de știut că afecțiunea nu este contagioasă. Mai precis, boala Crohn nu se transmite de la o persoană la alta prin aer, prin contact fizic, prin contact sexual sau prin sânge.

Simptome

Simptomele cele mai frecvente ale bolii Crohn sunt:

  • Diareea: durează săptămâni sau luni, scaunele pot fi peste zece pe zi, uneori cu mucus, cu sânge sau chiar cu secreții purulente;
  • Durerea abdominală: sub formă de crampe intense, intermitente;
  • Scăderea ponderală, oboseala, întârzierea de creștere în cazul copiilor: sunt cauzate de faptul că, prin segmentele de intestin inflamate, se pierd proteine și sânge, iar nutrienții din alimente nu se absorb;
  • Febra: apare în perioadele de agravare și acutizare a bolii sau poate semnifica apariția unor complicații infecțioase serioase, cum sunt abcesele.

Este important de știut faptul că boala Crohn poate afecta și alte organe în afara tubului digestiv: artrită la nivelul articulațiilor mari, inflamație a căilor biliare, inflamație la nivelul ochilor, pietre la rinichi, fistule.

Boala Crohn

Diagnosticare

Diagnosticul bolii Crohn este stabilit de către medicul gastroenterolog. Pacienții trebuie să meargă la o consultație, dacă au simptome sugestive: diaree trenantă (mai ales dacă scaunele prezintă mucus sau sânge), crampe abdominale, scădere ponderală, febră. Medicul pune diagnosticul de boală Crohn în baza unor investigații complexe, care merg de la analize de sânge și scaun până la tomografie și colonoscopie:

  • Analizele de sânge: arată anemie prin lipsă de fier, inflamație, infecție;
  • Analizele de scaun: arată prezența sângelui în scaun (în cantitate microscopică), inflamație în tubul digestiv;
  • Tomografia și RMN-ul: sunt investigații care oferă o imagine de ansamblu a abdomenului, evaluează prezența anumitor complicații și oferă informații despre intestinul subțire (care nu poate fi examinat complet prin endoscopie și colonoscopie);
  • Colonoscopia: este cea mai importantă examinare pentru stabilirea diagnosticului de boală Crohn. Această investigație presupune introducerea prin anus a unui tub subțire cu cameră și vizualizarea din interior a întregului intestin gros și a ultimilor centimetri de intestin subțire. La această examinare, pe care o efectuează medicul gastroenterolog, se vizualizează în mod direct segmentele inflamate și se prelevă biopsii din aceste zone. Este o investigație neplăcută, care implică anumite riscuri, prin urmare se efectuează doar dacă medicul gastroenterolog o consideră justificată în baza simptomelor și a celorlalte investigații.

Tratament

Trebuie știut de la început că boala Crohn, la fel că toate bolile autoimune, nu se poate vindeca definitiv. Remediile medicamentoase pot ține sub control inflamația și simptomele ei, dar trebuie administrate pe termen lung. Există mai multe „trepte“ de tratament, dar este important de știut că medicamentele „puternice“ au și riscuri mari. Cel mai bun tratament pentru boala Crohn este diferit de la un pacient la altul și trebuie ajustat în funcție de evoluția bolii. Din păcate, chiar și cu tratament maximal, unii pacienți dezvoltă complicații care necesită intervenții chirurgicale.

Medicamentele folosite sunt:

  • Antispasticele și antidiareicele: acestea nu tratează inflamația în mod direct, ci doar simptomele, dar pot fi suficiente pentru forme ușoare ale bolii Crohn;
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene: aminosalicilații se administrează în cazul unei boli ușoare sau moderate;
  • Antibioticele: se folosesc atunci când există suspiciunea unor complicații infecțioase;
  • Antiinflamatoarele steroidiene: sunt eficiente în majoritatea formelor de boală și sunt cele mai folosite în cazul unui puseu de boala Crohn;
  • Medicamentele imunomodulatoare și imunosupresoare: acționează reducând global activitatea sistemului imun;
  • Terapiile biologice (anticorpi monoclonali): acționează țintit pe anumite elemente ale sistemului imun.

Tratamentele naturiste nu sunt interzise, dar statistic utilitatea lor nu a fost demonstrată. Orice astfel de tratament trebuie discutat cu medicul gastroenterolog pentru a avea certitudinea că nu face mai mult rău decât bine.


Complicații

În pofida multitudinii de medicamente disponibile, boala Crohn poate da complicații, majoritatea lor necesitând tratament chirurgical. Statistic, aproape trei sferturi dintre pacienți trec printr-o operație sau chiar mai multe în primii 15 ani de la diagnostic. Amploarea operației depinde de tipul complicației și de localizarea acesteia în abdomen.

  • Fistulele: sunt canale „săpate” de inflamație, prin care conținutul intestinal trece către alte organe sau poate ieși prin piele, la nivelul peretelui abdominal sau în jurul anusului.
  • Abcesele: sunt „pungi de puroi” care se formează în peretele intestinal sau în imediata apropiere. Cele care nu răspund la tratament antibiotic necesită drenaj chirurgical, iar amploarea intervenției depinde de localizarea abcesului în abdomen.
  • Ocluzia intestinală: inflamația din boala Crohn poate duce la îngustarea excesivă a intestinului cu blocarea tranzitului. În acest caz, este necesară îndepărtarea porțiunii de intestin afectate.
  • Cancerul colorectal: riscul de cancer este mai mare la pacienții cu boală Crohn, crește direct proporțional cu durata de evoluție a bolii și ajunge la 8% după 30 de ani de boală.
  • Agravarea inflamației: există cazuri în care inflamația este atât de severă încât pune în pericol viața, iar segmentele de intestin afectate trebuie fie îndepărtate, fie scoase din tranzit printr-o ileostomă de diversie, temporară.

Prevenție

La momentul actual nu există o „rețetă” clară pentru prevenirea bolii Crohn, deoarece mulți dintre factorii de risc nu pot fi evitați (de exemplu, cei genetici). Pe de altă parte, o boală Crohn deja diagnosticată beneficiază de pe urma anumitor măsuri care ameliorează simptomele, reduc complicațiile și numărul puseelor de boală:

  • Renunțarea la fumat;
  • Proteinele și vitaminele: regimul alimentar în boala Crohn, mai ales în puseu, trebuie să compenseze pierderile de proteine și vitamine;
  • Hidratarea adecvată: pierderile de lichide și minerale prin diaree necesită și ele compensare prin aport crescut;
  • Fibrele: în general, fibrele accelerează tranzitul intestinal, iar aportul trebuie redus în diaree, însă unele tipuri de fibre reduc inflamația și pot ajuta semnificativ la ameliorarea bolii;
  • Grăsimile și lactatele: meniul în boala Crohn ar trebui să conțină cât mai puține grăsimi și lactate pentru că acestea pot înrăutăți simptomele.

Autor

Dr. Popescu-Arhip Alexandru

Medic Specialist Gastroenterologie

Bibliografie

  1. Brazier, Yvette. “All You Need to Know about Crohn’s Disease.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 5 Nov. 2021, www.medicalnewstoday.com
  2. “Overview - Crohn’s Disease.” ‌NHS Choices, 2022, www.nhs.uk
  3. ‌“Crohn’s Disease | NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 16 Nov. 2022, www.niddk.nih.gov
  4. ‌“Crohn’s Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org

Echipa medicală - Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.