Despre toxoplasmoză
Toxoplasmoza este o boală infecțioasă cauzată de parazitul Toxoplasma gondii. Acest parazit se găsește în carnea crudă sau insuficient preparată termic, în apa contaminată, fructe de mare contaminate, în sol și în fecalele pisicilor.
Majoritatea oamenilor cu toxoplasmoză nu prezintă niciun simptom deoarece sistemul lor imunitar împiedică parazitul să provoace boala. Cu toate acestea, pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau în timpul sarcinii, toxoplasmoza poate duce la complicații grave de sănătate.
La femeile însărcinate, toxoplasmoza poate fi transmisă la făt, provocând avort spontan, naștere de copii morți sau malformații congenitale. La persoanele cu sistemul imunitar compromis, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau cele care urmează un tratament de chimioterapie, toxoplasmoza poate provoca simptome severe, inclusiv mialgii (dureri musculare), cefalee (dureri de cap), febră și, eventual, leziuni ale creierului, ochilor sau ale altor organe.
Printre măsurile de prevenire se numără gătitul temeinic al cărnii, spălarea fructelor și legumelor, evitarea contactului cu fecalele de pisică și practicarea unei igiene bune. Femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să ia măsuri suplimentare de precauție pentru a evita expunerea la parazit.
Cauze
Toxoplasmoza este cauzată de parazitul Toxoplasma gondii. Acest parazit poate fi găsit în diverse surse de mediu, cum ar fi:
- carne insuficient gătită - Toxoplasma gondii poate fi prezentă în carnea crudă sau insuficient gătită, în special în carnea de miel, de porc și de vânat;
- sol contaminat - oochiştii (ouăle) parazitului pot supraviețui în sol pentru perioade îndelungate; oamenii pot intra în contact cu acestea în timpul grădinăritului sau prin alte activități care implică solul;
- fecale de pisică - pisicile sunt gazdele principale ale Toxoplasma gondii. Parazitul poate fi eliminat în fecalele pisicilor infectate; persoanele pot fi infectate prin ingerarea accidentală a parazitului prin contactul cu nisipul pentru pisici, solul sau suprafețele contaminate cu fecale de pisică;
- apă contaminată - sursele de apă contaminate cu oochisturi pot fi, de asemenea, o sursă de infecție.
Este important de reținut că toxoplasmoza nu se transmite, de obicei, direct de la o persoană la alta, cu excepția cazurilor de transmitere de la mamă la copil (în forma congenitală) în timpul sarcinii, prin transplant de organe sau transfuzie de sânge de la un donator infectat.
Factori de risc
Mai mulți factori pot crește riscul de a contacta toxoplasmoză:
- manipularea cărnii crude - consumul de carne crudă sau insuficient gătită termic, în special carne de miel, de porc și de vânat;
- expunerea la fecale de pisică - contactul cu fecale de pisică, în special de la pisicile de exterior, prin manipularea litierei de pisică, grădinăritul în sol contaminat cu fecale de pisică sau contactul direct cu pisici infectate;
- consumul de apă contaminată;
- sistem imunitar slăbit - persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA, cele care fac chimioterapie sau care iau medicamente imunosupresoare;
- sarcina - femeile însărcinate care contactează toxoplasmoza pentru prima dată în timpul sarcinii pot transmite infecția la făt, ceea ce duce la toxoplasmoză congenitală, care poate provoca avort spontan, naștere de copii morți sau malformații congenitale;
- transplantul de organe sau transfuzia de sânge de la donatori infectați.
Simptome
Simptomele toxoplasmozei pot varia în funcție de vârsta individului și de starea sistemului său imunitar. În multe cazuri, toxoplasmoza nu provoacă niciun simptom sau doar simptome ușoare asemănătoare gripei, atât la adulţi, cât şi la copii, care pot trece neobservate. Cu toate acestea, atunci când apar simptome, acestea pot include:
- limfadenită: adenopatie (inflamarea ganglionilor), predominant din zona extremității cefalice, astenie, erupţie cutanată; pot să mai apară: pneumonie, miocardită, hepatită, splenomegalie, febră (inconstantă);
- meningoencefalită toxoplasmozică (inflamarea membranelor care înconjoară creierul şi măduva spinării);
- corioretinită prin hemoragii retiniene (inflamaţie care afectează coroida şi retina);
- forma cronică se manifestă atipic prin: stare subfebrilă, astenie, cefalee (durere de cap);
- la organismul imunodeprimat, evoluţia este gravă - de regulă o meningo-encefalită (inflamaţia meningelui şi a encefalului);
- toxoplasmoza congenitală - infecţia transmisă de la gravida asimptomatică se manifestă grav la făt, prin: hidrocefalee (acumulare lichidiană la nivelul creierului), calcificări intracerebrale, corioretinite, megaencefalită, microcefalie (cap mic).
Diagnosticare
Toxoplasmoza este, în mod obișnuit, diagnosticată și gestionată de specialiștii în boli infecțioase sau obstetricieni/ginecologi (în cazurile de toxoplasmoză congenitală). Diagnosticul de toxoplasmoză implică o combinație de evaluare clinică, teste de laborator și, uneori, studii imagistice:
- evaluarea clinică - medicii vor începe prin obținerea unui istoric medical complet și efectuarea unui examen fizic; se vor interesa despre simptome, călătorii recente, expunerea la surse potențiale de infecție (cum ar fi carnea crudă sau insuficient gătită termic, fecalele de pisică sau apă contaminată) și orice afecțiuni medicale subiacente sau starea de imunocompromis;
- teste serologice - testele de sânge sunt utilizate în mod obișnuit pentru a detecta anticorpii de Toxoplasma gondii; acestea includ determinarea de IgG (reacţie de imunofluorescenţă indirectă RFC) şi IgM (imunofluorescenţă indirectă); prin testele serologice se poate depista dacă o persoană a fost expusă la parazit și dacă are o infecție activă;
- reacția în lanț a polimerazei (PCR) - testul PCR poate fi utilizat pentru a detecta ADN-ul Toxoplasma în sânge, lichid cefalorahidian sau alte fluide corporale; PCR poate fi deosebit de utilă pentru diagnosticarea cazurilor acute sau severe de toxoplasmoză, în special la persoanele imunocompromise;
- analiza lichidului amniotic - în cazurile de suspiciune de toxoplasmoză congenitală se poate efectua o analiză a lichidului amniotic, pentru a detecta ADN-ul de Toxoplasma gondii sau anticorpi specifici;
- examinare oculară - în cazul suspiciunii de toxoplasmoză oculară, poate fi necesară o examinare a ochiului de către un oftalmolog pentru a evalua amploarea inflamației și a leziunilor retiniene;
- neuroimagistică - în cazurile de suspiciune de encefalită toxoplasmică (toxoplasmoză cerebrală), pot fi efectuate studii imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a creierului, pentru a evalua dacă există anomalii, cum ar fi leziuni sau edem cerebral;
- alte teste - în funcție de simptomele și de prezentarea clinică a individului, pot fi recomandate teste suplimentare, pentru a exclude alte cauze posibile de boală sau complicații legate de toxoplasmoză.
Tratament
Tratamentul toxoplasmozei variază în funcție de gravitatea infecției și de starea de sănătate a pacientului. În multe cazuri, în special în cazul persoanelor sănătoase cu infecții ușoare sau asimptomatice, este posibil ca tratamentul să nu fie necesar, deoarece sistemul imunitar poate adesea să controleze singur infecția. Cu toate acestea, pentru cazurile severe sau la persoanele cu un sistem imunitar compromis, tratamentul poate fi justificat. Iată o prezentare generală a modului în care este tratată, de obicei, toxoplasmoza:
- medicamente antiparazitare - tratamentul primar pentru toxoplasmoză implică medicamente antiparazitare pentru parazitul Toxoplasma gondii; aceste medicamente acționează prin inhibarea replicării parazitului și eliminarea infecției din organism;
- durata tratamentului - variază în funcție de gravitatea infecției și de răspunsul individului la terapie; tratamentul poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni, în special pentru cazurile severe sau atunci când infecția s-a răspândit la alte organe;
- monitorizare și urmărire - persoanele care primesc tratament pentru toxoplasmoză pot necesita o monitorizare regulată, inclusiv analize de sânge, pentru a evalua răspunsul la medicație și pentru a monitoriza eventualele efecte secundare; urmărirea îndeaproape de un specialist este importantă pentru a asigura gestionarea adecvată a infecției;
- îngrijire de susținere - în plus față de medicamentele antiparazitare, se poate oferi îngrijire de susținere, pentru a gestiona simptomele și complicațiile asociate cu toxoplasmoza; aceasta poate include gestionarea durerii, tratamentul febrei, hidratarea și alte măsuri de susținere, după cum este necesar;
- toxoplasmoza congenitală - tratamentul toxoplasmozei congenitale la nou-născuți poate implica o combinație de medicamente antiparazitare și îngrijire specializată pentru a aborda complicațiile potențiale, cum ar fi probleme de vedere, întârzieri în dezvoltare sau alte defecte congenitale;
- persoane imunocompromise - la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau care suferă un transplant de organe, poate fi necesară o terapie supresivă pe termen lung pentru a preveni reapariția toxoplasmozei.
Complicații
Toxoplasmoza poate duce la diverse complicații, în special la persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau atunci când infecția apare în timpul sarcinii:
- complicații congenitale ale toxoplasmozei - atunci când o femeie însărcinată se infectează cu Toxoplasma gondii pentru prima dată în timpul sarcinii, parazitul poate fi transmis la făt, ducând la toxoplasmoză congenitală; complicațiile toxoplasmozei congenitale pot include: avortul spontan sau nașterea unui copil mort, malformații congenitale, cum ar fi hidrocefalie (mărirea ventriculilor creierului), microcefalie (mărimea anormal de mică a capului), anomalii oculare, pierderea auzului, dizabilități intelectuale și întârzieri în dezvoltare, probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv probleme de vedere, dificultăți de învățare și deficiențe neurologice;
- complicații ale toxoplasmozei oculare - toxoplasma gondii poate afecta ochii, ducând la toxoplasmoză oculară; complicațiile toxoplasmozei oculare pot include: afectarea și inflamarea retinei, tulburarea sau pierderea vederii, infecții oculare recurente și cicatrizarea retinei;
- encefalita toxoplasmică - la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau care urmează un tratament imunosupresor, Toxoplasma gondii poate provoca encefalită (infecție a creierului); complicațiile encefalitei toxoplasmice pot include: simptome neurologice, cum ar fi confuzie, convulsii, slăbiciune și alterarea stării mentale, leziuni cerebrale și tulburări cognitive, risc crescut de alte infecții oportuniste și complicații asociate cu imunosupresia;
- complicații sistemice - în cazurile severe de toxoplasmoză, infecția se poate răspândi la alte organe și țesuturi, ducând la complicații sistemice precum: pneumonie, miocardită (inflamație a mușchiului cardiac), hepatită (inflamație a ficatului), pancreatită (inflamație a pancreasului), encefalită (inflamație a creierului).
Este important de reținut că majoritatea persoanelor sănătoase cu toxoplasmoză pot să nu prezinte complicații sau pot avea doar simptome ușoare care se rezolvă de la sine.
Prevenție
Prevenirea toxoplasmozei implică, în primul rând, luarea de măsuri pentru a evita expunerea la Toxoplasma gondii, parazitul care provoacă infecția. Iată câteva măsuri preventive cheie:
- gătiți carnea temeinic - gătiți toată carnea, în special carnea de porc, de miel și de vânat, la temperaturi sigure (cel puțin 71°C), pentru a ucide orice parazit care ar putea fi prezent;
- spălați fructele și legumele - spălați temeinic toate fructele și legumele înainte de a le mânca sau găti, pentru a îndepărta orice murdărie sau contaminare potențială;
- evitați să beți apă din surse nesigure - beți numai apă tratată sau fiartă, în special atunci când călătoriți în zone în care calitatea apei poate fi îndoielnică;
- manipulați cu grijă litiera pentru pisici - femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să evite curățarea litierelor pisicilor; dacă această sarcină nu poate fi evitată, purtați mănuși și spălați-vă bine pe mâini după aceea; litierele pentru pisici trebuie curățate zilnic, deoarece oochisturile de Toxoplasma gondii din fecalele pisicilor au nevoie de 24-48 de ore pentru a deveni infecțioase;
- evitați contactul cu pisicile necunoscute - reduceți la minimum contactul cu pisicile vagaboande sau în aer liber, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi infectate cu Toxoplasma gondii;
- purtați mănuși pentru grădinărit - purtați mănuși în timpul grădinăritului sau al manipulării solului și spălați-vă bine pe mâini după aceea, deoarece solul poate fi contaminat cu oochisturi de Toxoplasma gondii;
- igiena la gătit - practicați o bună igienă în bucătărie, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor, a ustensilelor și a suprafețelor după ce ați manipulat carne crudă sau alte surse potențiale de contaminare;
- evitați ouăle crude sau insuficient fierte - evitați să consumați ouă crude sau insuficient gătite, deoarece acestea pot conține Toxoplasma gondii dacă sunt contaminate;
- screening pentru femeile însărcinate - femeile însărcinate pot fi supuse unui screening pentru depistarea anticorpilor de toxoplasmoză în timpul îngrijirii prenatale, mai ales dacă prezintă factori de risc de expunere; depistarea timpurie și gestionarea adecvată pot ajuta la prevenirea toxoplasmozei congenitale la nou-născuți.
Urmând aceste măsuri preventive, indivizii pot reduce riscul de a contacta toxoplasmoză și pot minimiza potențialul de complicații, în special în cazul populațiilor vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate și persoanele imunocompromise.
Bibliografie
- Smith, Lori. “Everything You Need to Know about Toxoplasmosis.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 23 May 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/308568
- CDC. “CDC - Toxoplasmosis - General Information - Frequently Asked Questions (FAQs).” CDC, 2019, www.cdc.gov/parasites/toxoplasmosis/gen_info/faqs.html
- NHS Choices. “Toxoplasmosis.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/toxoplasmosis/
- Cleveland Clinic. “Toxoplasmosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/9756-toxoplasmosis
- Hökelek, Murat . “Toxoplasmosis: Background, Etiology and Pathophysiology, Epidemiology.” EMedicine, 13 June 2023, emedicine.medscape.com/article/229969-overview?form=fpf
- Holm, Gretchen , and Jill Seladi-Schulman. “Toxoplasmosis: Causes, Symptoms & Diagnosis.” Healthline, 2012, www.healthline.com/health/toxoplasmosis
- “What Is Toxoplasmosis?” WebMD, WebMD, 24 May 2017, www.webmd.com/baby/toxoplasmosis.
- "Boli infectioase, diagnostic si tratament", Carmen Mihaela Dorobaat, Egidia Gabriela Miftode, Carmen Doina Manciuc, Mihaela Catalina Luca, Daniela Leca, Mihnea Hurmuzache.
Alte afecțiuni similare
Torticolis
Torticolisul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni la nivelul gâtului, caracterizată printr-o contractură involuntară a mușchilor într-o poziție anormală. Cu...
Vezi detalii
Toxiinfecție alimentară
Despre toxiinfecția alimentară Toxiinfecția alimentară, sau intoxicația alimentară, este o consecință a unor boli cauzate de consumul de alimente contaminate. Acestea...
Vezi detalii
Toxocaroză
Despre toxocaroză Toxocaroza este o boală infecțioasă provocată de larvele unor viermi rotunzi care se găsesc, în principal, în intestinele câinilor sau pisicilor....
Vezi detalii
Traheita acută şi cronică
Traheita este o inflamație a traheii, tubul respirator care conectează laringele (partea superioară a căilor respiratorii) cu bronhiile (părțile inferioare ale căilor...
Vezi detalii
Trahom
Trahomul este o conjuctivită cronică secundară infecției cu Chlamidia trachomatis, caracterizată de episoade recurente. Mai este cunoscută sub denumirea de conjuctivită...
Vezi detalii
Transpirație excesivă
Transpirația excesivă (hiperhidroza) reprezintă o transpirație anormală, accentuată cantitativ. Transpirația (sudorația) este un proces fiziologic normal, prin care...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.