Toxoplasmoza

Despre toxoplasmoză

Toxoplasmoza este o boală infecțioasă cauzată de parazitul Toxoplasma gondii. Acest parazit se găsește în carnea crudă sau insuficient preparată termic, în apa contaminată, fructe de mare contaminate, în sol și în fecalele pisicilor.

Majoritatea oamenilor cu toxoplasmoză nu prezintă niciun simptom deoarece sistemul lor imunitar împiedică parazitul să provoace boala. Cu toate acestea, pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau în timpul sarcinii, toxoplasmoza poate duce la complicații grave de sănătate.

La femeile însărcinate, toxoplasmoza poate fi transmisă la făt, provocând avort spontan, naștere de copii morți sau malformații congenitale. La persoanele cu sistemul imunitar compromis, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau cele care urmează un tratament de chimioterapie, toxoplasmoza poate provoca simptome severe, inclusiv mialgii (dureri musculare), cefalee (dureri de cap), febră și, eventual, leziuni ale creierului, ochilor sau ale altor organe.

Printre măsurile de prevenire se numără gătitul temeinic al cărnii, spălarea fructelor și legumelor, evitarea contactului cu fecalele de pisică și practicarea unei igiene bune. Femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să ia măsuri suplimentare de precauție pentru a evita expunerea la parazit.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de a contacta toxoplasmoză:

• manipularea cărnii crude - consumul de carne crudă sau insuficient gătită termic, în special carne de miel, de porc și de vânat;
• expunerea la fecale de pisică - contactul cu fecale de pisică, în special de la pisicile de exterior, prin manipularea litierei de pisică, grădinăritul în sol contaminat cu fecale de pisică sau contactul direct cu pisici infectate;
• consumul de apă contaminată;
• sistem imunitar slăbit - persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA, cele care fac chimioterapie sau care iau medicamente imunosupresoare;
• sarcina - femeile însărcinate care contactează toxoplasmoza pentru prima dată în timpul sarcinii pot transmite infecția la făt, ceea ce duce la toxoplasmoză congenitală, care poate provoca avort spontan, naștere de copii morți sau malformații congenitale;
• transplantul de organe sau transfuzia de sânge de la donatori infectați.

Diagnosticare

Toxoplasmoza este, în mod obișnuit, diagnosticată și gestionată de specialiștii în boli infecțioase sau obstetricieni/ginecologi (în cazurile de toxoplasmoză congenitală). Diagnosticul de toxoplasmoză implică o combinație de evaluare clinică, teste de laborator și, uneori, studii imagistice:

• evaluarea clinică - medicii vor începe prin obținerea unui istoric medical complet și efectuarea unui examen fizic; se vor interesa despre simptome, călătorii recente, expunerea la surse potențiale de infecție (cum ar fi carnea crudă sau insuficient gătită termic, fecalele de pisică sau apă contaminată) și orice afecțiuni medicale subiacente sau starea de imunocompromis;
• teste serologice - testele de sânge sunt utilizate în mod obișnuit pentru a detecta anticorpii de Toxoplasma gondii; acestea includ determinarea de IgG (reacţie de imunofluorescenţă indirectă RFC) şi IgM (imunofluorescenţă indirectă); prin testele serologice se poate depista dacă o persoană a fost expusă la parazit și dacă are o infecție activă;
• reacția în lanț a polimerazei (PCR) - testul PCR poate fi utilizat pentru a detecta ADN-ul Toxoplasma în sânge, lichid cefalorahidian sau alte fluide corporale; PCR poate fi deosebit de utilă pentru diagnosticarea cazurilor acute sau severe de toxoplasmoză, în special la persoanele imunocompromise;
• analiza lichidului amniotic - în cazurile de suspiciune de toxoplasmoză congenitală se poate efectua o analiză a lichidului amniotic, pentru a detecta ADN-ul de Toxoplasma gondii sau anticorpi specifici;
• examinare oculară - în cazul suspiciunii de toxoplasmoză oculară, poate fi necesară o examinare a ochiului de către un oftalmolog pentru a evalua amploarea inflamației și a leziunilor retiniene;
• neuroimagistică - în cazurile de suspiciune de encefalită toxoplasmică (toxoplasmoză cerebrală), pot fi efectuate studii imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a creierului, pentru a evalua dacă există anomalii, cum ar fi leziuni sau edem cerebral;
• alte teste - în funcție de simptomele și de prezentarea clinică a individului, pot fi recomandate teste suplimentare, pentru a exclude alte cauze posibile de boală sau complicații legate de toxoplasmoză.

Prevenție

Prevenirea toxoplasmozei implică, în primul rând, luarea de măsuri pentru a evita expunerea la Toxoplasma gondii, parazitul care provoacă infecția. Iată câteva măsuri preventive cheie:

• gătiți carnea temeinic - gătiți toată carnea, în special carnea de porc, de miel și de vânat, la temperaturi sigure (cel puțin 71°C), pentru a ucide orice parazit care ar putea fi prezent;
• spălați fructele și legumele - spălați temeinic toate fructele și legumele înainte de a le mânca sau găti, pentru a îndepărta orice murdărie sau contaminare potențială;
• evitați să beți apă din surse nesigure - beți numai apă tratată sau fiartă, în special atunci când călătoriți în zone în care calitatea apei poate fi îndoielnică;
• manipulați cu grijă litiera pentru pisici - femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să evite curățarea litierelor pisicilor; dacă această sarcină nu poate fi evitată, purtați mănuși și spălați-vă bine pe mâini după aceea; litierele pentru pisici trebuie curățate zilnic, deoarece oochisturile de Toxoplasma gondii din fecalele pisicilor au nevoie de 24-48 de ore pentru a deveni infecțioase;
• evitați contactul cu pisicile necunoscute - reduceți la minimum contactul cu pisicile vagaboande sau în aer liber, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi infectate cu Toxoplasma gondii;
• purtați mănuși pentru grădinărit - purtați mănuși în timpul grădinăritului sau al manipulării solului și spălați-vă bine pe mâini după aceea, deoarece solul poate fi contaminat cu oochisturi de Toxoplasma gondii;
• igiena la gătit - practicați o bună igienă în bucătărie, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor, a ustensilelor și a suprafețelor după ce ați manipulat carne crudă sau alte surse potențiale de contaminare;
• evitați ouăle crude sau insuficient fierte - evitați să consumați ouă crude sau insuficient gătite, deoarece acestea pot conține Toxoplasma gondii dacă sunt contaminate;
• screening pentru femeile însărcinate - femeile însărcinate pot fi supuse unui screening pentru depistarea anticorpilor de toxoplasmoză în timpul îngrijirii prenatale, mai ales dacă prezintă factori de risc de expunere; depistarea timpurie și gestionarea adecvată pot ajuta la prevenirea toxoplasmozei congenitale la nou-născuți.

Urmând aceste măsuri preventive, indivizii pot reduce riscul de a contacta toxoplasmoză și pot minimiza potențialul de complicații, în special în cazul populațiilor vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate și persoanele imunocompromise.