Banner Instabilitate microsatelitară în cancer de colon

Instabilitate microsatelitară în cancer de colon

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Instabilitatea microsatelitară (MSI) este recunoscută ca fiind una dintre căile carcinogene majore ale cancerului colorectal.

Microsateliții sunt secvențe scurte de ADN, repetate în tandem în întregul genom uman, atât în regiunile codificatoare, cât și în cele necodante. Datorită structurii lor repetate, microsateliții sunt deosebit de predispuși la erori de replicare care sunt, în mod normal, reparate de sistemul de reparare a nepotrivirii (MMR).

Tumorile cu instabilitate microsatelitară sunt mai frecvent localizate în colonul drept și sunt caracterizate histopatologic prin limfocite infiltrante tumorale și o reacție limfocitară de tip Crohn.

Instabilitatea microsateliților este detectată în aproximativ 15% din toate cancerele colorectale, 3% dintre acestea sunt asociate cu sindromul Lynch, iar celelalte 12% sunt cauzate de hipermetilarea sporadică, dobândită a promotorului genei MLH1.

Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent după diagnostic și al doilea cel mai mortal cancer în funcție de malignitate, pentru ambele sexe. Aproximativ 5% din totalul de cazuri de cancer colorectal sunt atribuite unor sindroame moștenite, polipoza adenomatoasă familială și sindromul Lynch. Schimbarea epiteliului colonic normal într-o leziune pre-canceroasă și, în cele din urmă, în carcinom invaziv, necesită o acumulare de mutații genetice somatice (dobândite) și/sau germinale (moștenite) într-o perioadă de aproximativ 10 - 15 ani.

Există trei subtipuri moleculare recunoscute în cancerul colorectal sporadic (nefamilial): 

  • instabilitate microsatelitară; 
  • instabilitate cromozomială (CIN – chromosomal instability);
  • fenotip de metilator al insulei CpG (CIMP – CpG island methylator phenotype).

Majoritatea cancerelor colorectale apar sporadic; cu toate acestea, sindroamele sau mutațiile moștenite cauzează aproximativ 5% - 10% din cazuri. Cea mai comună formă ereditară de cancer colorectal ereditar este sindromul Lynch, cunoscut și sub numele de sindromul cancerului ereditar colorectal non-polipozic (HNPCC).

Sindromul Lynch rezultă dintr-o mutație a liniei germinale a uneia dintre cele patru gene de reparare a nepotrivirii numite MLH1, MSH2, MSH6 și PMS2. Genele de reparare a nepotrivirii sunt necesare pentru repararea împerecherii incorecte a bazelor nucleotidice în timpul replicării ADN-ului. Dacă aceste „nepotriviri” nu sunt corectate, atunci este posibil ca acea copie rezultată să nu funcționeze corect, ceea ce duce la un risc crescut de cancer. Persoanele cu sindrom Lynch se nasc cu o alelă (copie) funcțională și o alelă nefuncțională a unei gene, din cauza unei mutații moștenite.

Riscul de cancer apare atunci când o mutație este dobândită în alela funcțională

banner analiza medicala

Când este recomandată determinarea instabilității microsatelitare în cancer de colon

Această analiză este recomandată pentru: 

  • determinarea prognosticului pacienților cu cancer de colon în stadiu II, 
  • identificarea pacienților cu risc crescut de a dezvolta sindrom Lynch;
  • urmărirea răspunsului la imunoterapie.

Testul este recomandat și pacienților cu tumori sincrone (dezvoltate în același timp) sau metacrone (dezvoltate pe rând), similare cancerului ereditar colorectal non-polipozic (de stomac, intestin subțire, endometru, ovar, tract biliar, pancreas) indiferent de vârstă.

Testul este util pentru identificarea proteinelor deficitare şi orientează clinicianul către alegerea tratamentului personalizat.

Procedura de recoltare

Determinarea instabilității microsatelitare în cancer de colon se efectuează fie din fragmente tisulare recoltate în cursul intervențiilor chirurgicale, fie din țesut tumoral în bloc de parafină.

Pentru recoltarea acestei analize nu sunt necesare pregătiri suplimentare. 

Interpretare rezultate

Testarea instabilității microsatelitare poate fi efectuată pentru a determina dacă o tumoră prezintă instabilitate microsatelitară (MSI) prin compararea microsateliților în specimenul tumoral cu un țesut normal al aceluiași individ.


Interferențe și limite

Patogenitatea mutațiilor PMS2 este mai dificil de stabilit din cauza interferențelor pseudogenelor (segmente nefuncționale ale ADN-ului care seamănă cu genele funcționale).


Rezultat pozitiv

Se consideră că o tumoră prezintă instabilitate microsatelitară de grad înalt (MSI-H) atunci când instabilitatea este observată în mai mult de 30-40% din microsateliții analizați (doi sau mai mult din cei cinci microsateliți).

Se consideră că o tumoră prezintă instabilitate microsatelitară de grad scăzut (MSI-L) atunci când instabilitatea este observată în mai puțin de 30-40% din microsateliții analizați (unu din cei cinci microsateliți).


Rezultat negativ

Tumorile în care instabilitatea microsatelitară nu este observată în niciunul dintre microsateliții analizați poartă numele de tumori microsatelitare stabile (MSS).

Bibliografie

  1. F;Gaiani, Mario. “Microsatellite Instability in Colorectal Cancer.” Acta Bio-Medica : Atenei Parmensis, vol. 89, no. 9-S, 2018, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov , https://doi.org/10.23750/abm.v89i9-S.7960
  2. “Microsatellite Instability Resource Center | MSI Education.” Promega.ro, 2013, www.promega.ro
  3. Lotfollahzadeh, Saran, et al. “Colon Cancer.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 3 June 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu