PROFILUL ESANTIONULUI
Rezultatele cercetarii sunt reprezentative pentru toti angajatii MedLife a caror activitate implica contactul cu pacientii, din 11 cele mai importante orase in care grupul are policlinici sau spitale.
Din univers au fost exclusi angajatii care si-au suspendat colaborarea cu MedLife pe perioada starii de urgenta din diverse motive (ex. somaj tehnic).
Astfel, a rezultat un esantion de 371 de respondenti care au raspuns la o serie de intrebari referitoare la stilul de viata din perioada COVID.
Medicii, asistentele si infirmierele sunt categoriile profesionale cu cea mai mare pondere in esantionul total (aproximativ 90% din care aprox. 30% medici, aprox. 50% asistente, aprox.10% infirmiere), restul de 10% fiind reprezentat de personalul din departamentele receptie si administrativ.
Capitala are cea mai mare pondere in rezultatele cercetarii, de aprox. 40%. Orasele Arad, Brasov si Sibiu contribuie fiecare cu o pondere de 10 – 16%, in timp ce restul personalului MedLife intervievat provine din orase precum Piata Neamt, Braila, Timisoara, Pitesti, Galati, Targoviste, Ploiesti.
Angajatii MedLife a caror activitate presupune interactiunea interumana au intrat în contact cu 25 de persoane, in medie, pe zi, dintre care doua treimi au fost pacienti.
Chiar daca in perioada COVID, de dupa instalarea starii de urgenta, numarul contactelor din spital/ policlinica s-a redus la jumatate in toate segmentele analizate – medici, asistente, infirmiere, receptie, personal administrativ – expunerea personalului MedLife este semnificativa si probabil net superioara valorilor inregistrate in randul populatiei generale.
Cel mai expus a fost personalul din receptie - 44 de contacte pe zi dintre care aprox. 80% pacienti. Asistentele si personalul administrativ au interactionat zilnic, in medie, cu 26 - 27 de persoane, dintre care doua treimi au fost pacienti. Medicii, de pe alta parte, se remarca prin cea mai mica expunere – 15 persoane in medie pe zi, din care jumatate pacienti.
Expunerea personalului medical si non-medical MedLife si, implicit, riscul de infectare sunt semnificative si, probabil, superioare populatiei generale. Ambele contexte, atat cel profesional cat si cel privat, reflecta un individ activ din punct de vedere social.
Incidenta contactelor sociale – rude, prieteni sau alte persoane din afara spitalului/ policlinicii sau gospodariei – este mare, surprinzand activitatile voluntare oferite de respondenti care au oferit ajutor medical rudelor si prietenilor si au facut aprovizionarea pentru rude si prieteni.
Saptamanal, personalul MedLife este angajat si in alte 2 tipuri de activitati in afara casei, cele mai frecvente fiind cumparaturile, fie din magazinele mici din proximitatea locuintei (aprox. 60%), fie din magazine mari de tip super- sau hyper-market (aprox. 50%). Comportamentul de acordare de ingrijiri/ asistenta altor persoane este mai accentuat in randul medicilor (22% versus 9% procentul inregistrat in restul personalului Medlife). Doar 15% iese in proximitatea locuintei pentru a desfasura o activitate fizica (ex. alergat, gimnastica, plimbare).
Marea majoritate a personalului MedLife investigat se deplaseaza la spital/ policlinica cu autoturismul personal (63%), in timp ce 20% din personal foloseste un mijloc de transport in comun.
Masurile de protectie adecvate puse în practică riguros de grupul MedLife, nu doar ca au protejat pacientii si personalul Medlife improtriva COVID 19, dar au intarit in randul angajatilor sentimentul de control, acestia simtindu-se mai putin vulnerabili in fata virusului.
Aproape toti cei chestionati declara ca starea lor de sanatate este una foarte buna (aprox. 60%) sau buna (aprox. 35%). Cu toate acestea atitudinea fata de virus in ceea ce priveste vulnerabilitatea este puternic polarizata – 30% isi recunosc vulnerabilitatea in principal datorita contagiozitatii virusului, 34% au o pozitie neutra. Restul de 36% simt mai degraba ca au sau pot sa aiba un control asupra bolii invocand in principal masurile de protectie din spital la care se adauga optimismul in ceea ce priveste atat starea de sanatate, cat si rata de contagiozitate a virusului.
***
Studiul a fost realizat de către MedLife in cadrul a 3 laboratoare din grup: laboratorul central MedLife din Bucuresti, Laboratorul Centrului Medical Panduri si laboratorul Sfanta Maria.
Coordonator echipe laboratoare: Dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicina de laborator, Sef de laborator MedLife Grivita.
Suport stiintific oferit de:
- Dr. Valeriu Gheorghita, medic primar Boli Infectioase Doctor in Medicina, Asistent Universitar UMF Dr. Carol Davila, Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central Dr. Carol Davila, Consultant științific MedLife;
- Dr. Mihai Varciu, medic primar endocrinologie, doctor in medicina, Sef de lucrari Universitatea Transilvania Brasov, Director medical MedLife Brasov;
Pe partea de metodologie si esantionare, studiul a fost supervizat de Andi Dumitrescu, consultant si expert in cercetare de piata cu o experienta de peste 20 de ani. Dl. Andi Dumitrescu a condus compania GfK Romania, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.
