Publicat la: 
10/09/2013

1. Cresterile de temperatura pot stresa celulele. Daca organismul le incalzeste cu doar 3 sau 4 grade, proteinele acestora incep sa se destrame si nu mai functioneaza. Daca se dezleaga prea mult, proteinele se incurca una in cealalta si formeaza un manunchi care poate omori celula. Pentru a preveni aceasta catastrofa, celulele se bazeaza pe un set de molecule numite proteine de soc termic (sau "insotitori") care functionaeaza in moduri diferite. In momentul in care lucrurile incep sa se "raceasca", proteinele de soc termic isi ajuta "clientii" sa se replieze in forma adecvata.

2. Celulele folosesc mecanisme complicate pentru a mentine stabilitatea materialului lor genetic. In conditii de stres, acestea isi relaxeaza impulsurile de control. Prin crearea unei instabilitati genomice, celulele se pot adapta la conditii stresante intr-o perioada scurta de timp.

3.  Stresul de mediu poate atinge la un nivel profund interiorul celulelor si poate altera materialul genetic aflat in nucleele lor. Aceste modificari pot fi mostenite.

4. Fiecare celula din corpul nostru are propriul ceas care masoara de cate ori se poate diviza in conditii de siguranta. Acest ceas ia forma unui capac, numit telomer, situat la capatul cromozomului. Telomerii impiedica uzura cromozomilor, dar acestia se scurteaza de fiecare data cand celula se divide. Telomerii scurti au fost asociati cu boli legate de varsta, precum artrita, hipertensiunea arteriala si diabetul. Cercetarile arata ca stresul cronic, atat psihologic, cat si celular, poate scurta dramatic lungimea telomerilor, cauzand moartea prematura a celulelor. Ca o contramasura, anumite celule raspund la factori de stres temporari, cum ar fi frica, si isi cresc productia de enzime (telomeraza), care ajuta la mentinerea lungimii telomerilor.

5. O celula se poate sinucide printr-o metoda numita apoptoza. Oamenii de stiinta nu inteleg inca pe deplin cum trec celulele de la un raspuns de protectie la apoptoza, dar cercetarile sugereaza ca acest lucru este legat de acumularea de proteine desfasurate intr-un compartiment celular numit reticul endoplasmatic. Pentru ca moartea celulelor ar putea juca un rol in numeroase boli neurologice si cardiovasculare, intelegerea modului in care acestea iau decizia de viata sau de moarte poate duce la reducerea daunelor cauzate de aceste tipuri de conditii.

Sursa: LiveScience

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Diabet si nutritie, Medicina generala

Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 20

Articole similare

Cum ne influenteaza gandurile negativiste sanatatea/ Foto: MorgueFile.com Conexiunea dintre minte si corp este un concept familiar in zilele noastre. Cei mai multi oameni sunt constienti ca stresul poate produce simptome fizice, precum un stomac deranjat, iar depresia poate provoca durere. Din ce in ce mai multe studii sugereaza ca emotiile si...
Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea stomacului din...
Doi cercetatori de la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie au facut un robot care are capacitatea de a invata exact ca un copil mic. Robotul pleaca in viata de la zero si trebuie sa acumuleze tot, fara o baza de informatii deja existenta. Inca suntem destul de departe de a modela corect toate aspectele creierului unui copil, dar...
In ultimii ani, nivelul de stres si statutul socio-economic au fost asociati riscului crescut de morbiditate si mortalitate in randul oamenilor, insa abia de curand oamenii de stiinta au reusit sa desluseasca bazele acestor asocieri, scrie sciencedaily.com. Un nou studiu efectuat de cercetatorii de la Facultatea de Medicina din cadrul...
Unele variatii in genele noastre, care ar putea face ca o persoana sa aiba risc de boli inflamatorii cum ar fi scleroza multipla, boala Crohn sau artrita reumatoida, au fost tinta selectiei naturale de-a lungul istoriei umane, se arata intr-o cercetare publicata in The American Journal of Human Genetics. Echipa de cercetare, condusa de Philip De...