O buna capacitate aerobica pare sa modifice functiile celulelor in moduri ce pot reduce in mod substantial riscul declansarii cancerului mamar.
Un nou studiu efectuat pe soarecii de laborator arata ca subiectii care se aflau intr-o forma fizica optima au avut un risc scazut pentru debutul cancerului chiar si atunci cand au fost expusi substantelor cancerigene. Noile constatari ofera indicii asupra relatiei dintre efectuarea exercitiilor fizice si dezvoltarea tumorilor maligne, scrie nytimes.com.
Majoritatea oamenilor sunt de parere ca nivelul de fitness al unei persoane este construit de-a lungul timpului in urma efectuarii exercitiilor fizice, insa un mare procent din capacitatea noastra aerobica este innascuta, sunt de parere cercetatorii.
Acest nivel de fitness determinat genetic variaza mult de la o persoana la alta, iar efectuarea antrenamentelor fizice poate spori in mod considerabil capacitatea aerobica a fiecaruia dintre noi.
Pentru a realiza studiul de fata, un grup de cercetatori format din oameni de stiinta de la Colorado State University, Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York si University of Michigan au analizat relatia dintre nivelul de fitness al persoanelor de sex feminin si incidenta cancerului de san.
Studiile epidemiologice efectuate pana in prezent au aratat ca o buna conditie fizica este asociata cu un risc mai mic pentru declansarea bolii, insa cercetatorii prezentului studiu au vrut sa investigheze aceasta asociere.
Pentru a examina rolul aptitudinilor fizice innascute in declansarea cancerului de san, oamenii de stiinta au analizat datele genetice a soarecilor de laborator pe parcursul mai multor generatii.
Datele arata ca subiectii care aveau o buna capacitate aerobica isi alegeau parteneri ce aveau un nivel similar de aptitudini fizice, ceea ce determina sporirea capacitatilor aerobice innascute la urmatoarea generatie de pui.
Cercetatorii au analizat puii de sex feminin care au avut prin nastere o capacitate aerobica dezvoltata. Inainte ca acestia sa ajunga la varsta maturitatii, oamenii de stiinta le-au administrat substante chimice ce prezentau un factor puternic de risc pentru declansarea cancerului de san, urmarind gradul de aparitie al tumorilor, semnele ce indicau prezenta afectiunilor maligne, precum si o serie de indicatori genetici ai sanatatii la nivel celular.
Datele studiului au aratat ca soarecii de laborator care aveau o capacitate fizica scazuta au avut un risc de patru ori mai mare pentru a dezvolta cancer mamar si au prezentat mai multe tumori odata ce boala a debutat.
De asemenea, acestia au fost mai predispusi la debutul timpuriu al bolii si au continuat sa dezvolte tumori pe parcursul vietii, prin comparatie cu soarecii de laborator care aveau bune capacitati aerobice.
Contrastul dintre cele doua grupuri de soareci de laborator a fost vizibil si la nivel celular. Cercetatorii au descoperit, in acest sens, ca exista o relatie inversata la nivelul activitatii celulare, mai exact in ceea ce priveste capacitatea celulelor de a regla nivelul de oxigen si a genera nivelul de energie necesara pentru a se replica.
La soarecii cu aptitudini aerobice procesul biochimic al organismului a impiedicat diviziunea celulara, in timp ce la soarecii cu aptitudini fizice limitate diviziunea celulara a fost necontrolata. In acest sens, studiile efectuate anterior pe aceasta tema au aratat ca diviziunea celulara necontrolata este un semn distinctiv al declansarii cancerului.
Desi studiul nu a fost efectuat pe subiecti umani, rezultatele au un mare potential pentru intelegerea relatiei dintre capacitatea aerobica si riscul declansarii cancerului, este de parere Henry J. Thompson, directorul institutului Cancer Prevention Lab din cadrul Colorado State University.
