In ultimii ani, nivelul de stres si statutul socio-economic au fost asociati riscului crescut de morbiditate si mortalitate in randul oamenilor, insa abia de curand oamenii de stiinta au reusit sa desluseasca bazele acestor asocieri, scrie sciencedaily.com.
Un nou studiu efectuat de cercetatorii de la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii din Minnesotta pe soareci de laborator arata ca stresul psihosocial scurteaza viata.
Care este legatura dintre stresul social si speranta de viata
Conform articolului de specialitate publicat recent in "Aging Cell", Dr. Bartolomucci si colegii sai au descoperit ca stresul social, resimtit pe tot parcursul vietii, determina scurtarea duratei de viata in randul subiectilor de laborator. Asocierea este pusa pe seama faptului ca factorii de stres social cresc riscul declansarii bolilor cardiovasculare, arata raportul cercetatorilor.
"Studiul este unic in abordarea sa, iar concluziile analizei de specialitate sunt remarcate de catre toti cercetatorii din domeniu," declara Dr. Alessandro Bartolomucci, autorul principal al studiului, de la Universitatea din Minnesota.
Cercetarea de fata este prima de acest gen care studiaza evenimentele mecanice ce au loc in organism ca urmare a impactului stresului cronic resimtit de subiectii de laborator. Analiza ia in considerare mecanismele de legatura dintre deteriorarea celulelor si aparitia bolilor asociate cu imbatranirea, precum ateroscleroza, ce apare pe fondul ingustarii arterelor in urma depunerii de tesut gras.
Cum au ajuns cercetatorii la noile constatari
Pentru a realiza acest studiu, echipa de cercetatori condusa de Dr. Bartolomucci in colaborare cu Dr. David Allison, decanul Facultatii de Sanatate Publica a Universitatii Indiana, cercetatorii de la Universitatea din Osnabruk, Germania, precum si oamenii de stiinta de la Universitatea de Medicina Veterinara din Viena, au simulat stresul psihosocial in randul subiectilor de laborator prin expunerea soarecilor de sex masculin la prezenta altor masculi, incercand sa masoare nivelul de agresivitate manifestat de acestia si sa identifice markerii comportamentali rezultati.
Dincolo de scurtarea duratei lor de viata, oamenii de stiinta au observat un debut precoce al leziunilor si tumorilor la nivelul organelor interne, o crestere asociata a markerilor celulelor deteriorate ce coincid cu patologiile legate de inaintarea in varsta si debutul spontan al aterosclerozei.
Acesti indicatori arata ca studiul de fata a ajuns la o descoperire fara precedent, intrucat aceste afectiuni cardiovasculare se dezvolta de obicei la persoanele sensibile genetic si care adopta o dieta alimentara bogata in lipide.
"In mod paradoxal, acest fenomen este observat in multe studii de referinta ce analizeaza impactul negativ al stresului cronic si al statutului socio-economic scazut asupra sanatatii umane, insa pentru ca acest studiu nu a fost niciodata replicat pe animale, mecanismul asocierii dintre stres, imbatranire si speranta de viata a fost intotdeauna neclar. Aici intervine studiul nostru," declara Dr. Bartolomucci.
Pe viitor, Dr. Bartolomucci isi propune sa realizeze studii similare pentru a intelege mai bine mecanismele bolilor induse pe fond de stres, pentru a afla in ce masura procesul de deteriorare al organismului ce are loc la nivel celular este un factor determinant al duratei scurte de viata, precum si al declansarii bolilor cardiovasculare si neurodegenerative.
"Pe termen lung, scopul nostru este sa incercam sa dezvoltam noi modele si sa descoperim noi mecanisme de a aborda factorii de stres si de a preintampina declansarea acestor boli pentru a putea trai o viata mai lunga si mai sanatoasa," conchide autorul principal al studiului.
https://www.sciencedaily.com/releases/2018/05/180529132010.htm
