Cat de reale sunt amintirile experientelor din apropierea mortii (NDE)?

O lumina stralucitoare, trecerea printr-un tunel, sentimentul de a ajunge intr-o alta "realitate" sau parasirea propriului corp sunt caracteristici cunoscute ale fenomenelor complexe cunoscute sub numele de "experiente din apropierea mortii" (NDE), pe care oamenii le pot experimenta. Sunt produse ale mintii umane? Mecanisme psihologice de aparare? Halucinatii? Aceste fenomene au fost documentate pe larg in mass-media si au generat numeroase credinte si teorii. Dintr-un punct de vedere stiintific, aceste experiente sunt tot mai greu de inteles in masura in care se nasc in conditii haotice, care fac studierea lor in timp real aproape imposibila. Cercetatorii de la Universitatea din Lige au incercat o abordare diferita. Acestia au demonstrat ca mecanismele fiziologice declansate in cursul experientelor din apropierea mortii duc la o perceptie mai vie nu numai a evenimentelor imaginate din istoria unui individ, ci si a evenimentelor reale care au avut loc in viata. Aceste rezultate surprinzatoare obtinute printr-o metoda originala, care necesita investigatii suplimentare, sunt publicate in PLOS ONE. Au fost analizate amintirile NDE cu ipoteza ca in cazul in care amintirile din timpul experientelor NDE sunt produse de imaginatie, caracteristicile lor fenomenologice (de exemplu, senzoriale, de sine, referentiale, emotionale) ar trebui sa fie mai aproape de amintirile imaginate. In schimb, in cazul experientelor NDE traite intr-un mod similar cu cel din realitate, caracteristicile lor ar fi mai aproape de amintiri ale unor evenimente reale. Cercetatorii au comparat raspunsurile furnizate de trei grupuri de pacienti, care au iesit (intr-un mod diferit) din coma si un grup de voluntari sanatosi. Ei au studiat amintiri ale NDE si amintiri ale evenimentelor reale si ale evenimentelor imaginare cu ajutorul unui chestionar care a evaluat caracteristicile fenomenologice ale amintirilor. Rezultatele au fost surprinzatoare. Amintirile NDE nu au fost similare cu amintirile unor evenimente imaginate, iar caracteristicile fenomenologice inerente amintirilor unor evenimente reale (de exemplu, amintiri de detaliu senzoriale) sunt chiar mai numeroase in amintirile NDE decat in amintiri ale unor evenimente reale. Anumite studii au prezentat o explicatie fiziologica pentru anumite componente ale NDE, cum ar fi experienta extracorporala, care ar putea fi explicata prin disfunctii ale lobului parietal si cel temporal. In acest context, studiul publicat in PLOS ONE sugereaza ca aceleasi mecanisme ar putea, de asemenea, "produce" o perceptie - care ar fi astfel prelucrata de catre individ ca venind din exterior - a realitatii. Deoarece aceste evenimente sunt deosebit de surprinzatoare si importante din punct de vedere emotional si personal, sunt create conditii pentru ca amintirea lor sa fie extrem de detaliata, precisa si durabila.