Cu cat avem creierul mai mare, cu atat suntem mai destepti?

Specialistii au descoperit, printr-un nou studiu in care au folosit cea mai mare baza de date, ca exista o legatura mica, dar semnificativa, intre marimea creierului si performanta cognitiva, potrivit eurekalert.org.
Exista o credinta veche conform careia exista o legatura intre dimensiunea creierului si inteligenta. De mai bine de 200 de ani, oamenii de stiinta au cautat explicatiile acestei asocieri. Primele metode au fost masuratorile, cum ar fi volumul estimat al craniului, sau circumferinta capului. Cautarile au devenit mai complexe in ultimele decenii, in urma aparitiei RMN-ului, care ofera cu exactitate volumul creierului. Cu toate acestea, conexiunea a ramas neclara, dat fiind ca multe studii nu au luat in calcul si alti factori, cum ar fi inaltimea, sau statutul socio-economic.
Studiul actual a fost condus de Gideon Nave, de la Universitatea din Pennsylvania, si de Philipp Koellinger, de la ”Vrije Universiteit Amsterdam”. Acestia au folosit date obtinute prin RMN, de la 13.600 de oameni. Analizand informatiile despre dimensiunea creierului in raport cu performanta cognitiva, au constatat ca exista o relatie intre ele, dar si anumite advertismente importante.
”O persoana cu un creier mai mare va avea performante mai bune la testele cognitive, comparativ cu o persoana cu un creier mai mic. Totusi, marimea este doar o parte din intregul fenomen, explicand doar 2% din performanta. Asta inseamna ca alti factori sunt raspunzatori pentru restul de 98%”, explica Nave.
De la inceput, specialistii au incercat sa minimalizeze prejudecatile. Acestia au tinut cont de sex, varsta, inaltime, statut socio-economic si structura populatiei. Inaltimea este corelata cu performante cognitive mai bune, dar si cu o dimensiune mai mare a creierului.
Datele au fost preluate dintr-un depozit de informatii colectate de la mai mult de o jumatate de milion de oameni din Marea Britanie.
”Acest esantion este enorm, cu 70% mai mare decat cel al tuturor studiilor anterioare pe acest subiect, reunite”, spune Koellinger.
Masurarea performantei cognitive este o sarcina dificila, iar cercetatorii observa ca si metoda de evaluare utilizata in acest studiu are puncte slabe. Participantii au completat un chestionar scurt, care le testeaza logica si capacitatea de rationament, dar nu si dobandirea cunostintelor.
Folosind un model care incorporeaza mai multe variabile, cercetatorii au vrut sa vada daca performantele cognitive si rezultatele educationale mai bune pot fi prezise. Tinand cont de ceilalti factori mentionati, au observat ca exista aceasta conexiune.
Daca aveti mai multi neuroni, veti avea o memorie mai buna si veti putea face mai multe sarcini in paralel.
”Intregul fenomen ar putea fi mult mai complex in realitate. De exemplu, un creier mai mare, care este mostenit, este asociat cu un parinte mai bun. In acest caz, asocierea dintre un creier mai mare si performanta la test ar putea reflecta, pur si simplu, influenta parintilor asupra functiei cognitive. Au existat si diferente intre barbati si femei. In cazul femeilor, cortexul cerebral (stratul exterior al partii frontale a creierului) este mai gros decat la barbati”, explica Nave.
Autorii subliniaza faptul ca desi asocierea exista, este una slaba. In plus, au existat alti factori care nu au fost luati in considerare, cum ar fi educatia, nutritia, stresul si felul in care participantii au fost crescuti de catre parinti.
Pe viitor, specialistii isi propun sa inteleaga mai bine baza biologica a performantelor cognitive.
”Sa presupunem ca aveti materialul biologic necesar pentru a deveni un jucator fantastic de golf sau de tenis, dar nu ati jucat niciodata, astfel ca nu va realizati niciodata potentialul”, exemplifica Nave.
Sursa: www.eurekalert.org
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Cum se modifica sensibilitatea emotionala pe parcursul vietii?
De ce devenim mai pozitivi pe masura ce imbatranim? De ce adolescentii sunt atat de sensibili la lucrurile negative? Acestea sunt intrebarile la care oamenii de stiinta au incercat sa raspunda printr-un nou studiu revolutionar, analizand modul in care oamenii de toate varstele detecteaza semnale...

Copiii supusi abuzurilor au un risc mai mare de a se sinucide la maturitate
Copiii care s-au confruntat cu abuzuri fizice, sexuale, emotionale, sau care au fost neglijati au un risc de doua ori mai mare de a se sinucide cand ajung la maturitate, potrivit unui nou studiu condus de specialisti, conform sciencedaily.com. Oamenii de stiinta au analizat 68 de studii condu...

Pierderea auzului creste riscul depresiei?
Specialistii au descoperit, printr-un nou studiu, ca pierderea auzului in randul varstnicilor este asociata cu multe simptome ale depresiei. De asemenea, sugereaza ca majoritatea nici nu incearca sa se trateze, acesta fiind un mod eficient de a preveni depresia, potrivit sciencedaily.com. Studiu...