Dorinta de razbunare poate fi consecinta sentimentului de furie. Totusi, ce se intampla la nivel cerebral cand creierul nostru simte nedreptatea? Cercetatorii si-au propus sa gaseasca zonele creierului care sunt activate in momentul in care apare furia, anunta sciencedaily.com.
Echipa de cercetatori de la Universitatea din Geneva, Elvetia, a dezvoltat un joc economic, in care participantii se confrunta cu un comportament corect din partea unui jucator si cu un comportament incorect din partea altui jucator. Specialistii au observat ce zone ale creierului s-au activat cand a inceput sa se acumuleze furia, iar apoi le-au dat participantilor ocazia de a se razbuna. Astfel, si-au dat seama ca activitatile care tin de suprimarea actului de razbunare se petrec la nivelul cortexului prefrontal dorsolateral. Cu cat aceasta zona este mai activa in faza de provocare, cu atat participantul tinde sa se razbune mai putin.
Pana in prezent, cercetarile privind sentimentul de furie si comportamentul care rezulta din acesta s-au bazat pe incercarea de a face participantii sa resimta acest lucru, sau pe analizarea fotografiilor cu oameni care o experimentau. Olga Klimecki-Lenz si-a propus sa gaseasca zonele creierului care actioneaza cand o persoana se supara si sa inteleaga modul in care acest sentiment se materializeaza intr-un comportament razbunator, toate in timp real.
25 de persoane au luat parte la Jocul Inegalitatatii, un joc economic, creat de Olga Klimecki-Lenz pentru a declansa un sentiment de nedreptate, apoi de furie, inainte de a oferi ”victimei” posibilitatea de a se razbuna. Participantul are interactiuni economice cu doi jucatori, al caror comportament este pre-programat,lucru pe care el nu il stie. Unul este prietenos, ofera participantului numai interactiuni financiare reciproc avantajoase si trimite mesaje frumoase, in timp ce celalalt jucator isi multiplica doar propriile profituri si trimite mesaje deranjante.
Jocul este format din trei etape, timp in care participantul este instalat intr-un scaner cu rezonanta magnetica (IRM), care permite oamenilor de stiinta sa-i masoare activitatea creierului. Participantul primeste apoi fotografiile celorlalti doi jucatori, mesajele si tranzactiile financiare care i se ofera si pe care le emite. In prima etapa, participantul este in control si alege ce profituri distribuie si cui.
”Am observat ca, in mare parte, participantii sunt corecti fata de ceilalti jucatori”, spune Olga Klimecki-Lenz.
A doua etapa este cea de provocare, cand participantul primeste pasiv deciziile celorlalti doi jucatori, dar mai ales provocarile si nedreptațile jucatorului care este incorect si care determina un sentiment de furie, evaluat pe o scara de la 0 la 10 chiar de catre participant. In ultima etapa, participantul este din nou in control si poate alege sa se razbune, sau nu, penalizand ceilalti doi jucatori. In general, participantii au fost amabili cu jucatorul corect, dar s-au razbunat pentru nedreptatile comise de celalalt jucator.
Etapa de provocare a fost cea mai importanta pentru localizarea sentimentului de furie din creier.
Datorita RMN-ului, cercetatorii au observat activitatea lobului temporal superior, dar si a amigdalei, cunoscuta pentru rolul sau in experimentarea sentimentului de frica si in prelucrarea emotiilor, lucru care s-a observat atunci cand participantii au privit fotografia jucatorului nedrept. Aceste doua zone sunt legate de sentimentul de furie, cu cat nivelul de furie declarat de participant este mai ridicat, cu atat activitatea lor este mai puternica.
”Jocul Inegalitatii ne-a permis sa identificam rolul cortexului prefrontal dorsolateral, o zona care este esentiala pentru reglarea emotiilor si care se afla in partea din fata a creierului”, afirma Olga Klimecki-Lenz.
Majoritatea participantilor s-au razbunat doar pe jucatorul incorect. Totusi, 11 participanti au ramas corecti chiar si fata de el. Cercatatorii au observat ca, cu cat activitatea cortexului prefrontal dorsolateral a fost mai intensa, cu atat mai putin au pedepsit indivizii jucatorul incorect, iar activitatea scazuta a zonei a fost asociata cu o razbunare mai pronuntata.
”Am observat ca cortexul prefrontal dorsolateral este coordonat cu cortexul motor, care directioneaza mana care face alegerea de a adopta un comportament razbunator sau nu. Prin urmare, exista o legatura directa intre activitatea creierului in acea zona, cunoscuta pentru reglementarea emotionala, si alegerile comportamentale”, concluzioneaza Olga Klimecki-Lenz.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/08/180821094304.htm
