O teorie populara din neurologie spune ca dezvoltarea lenta a cortexului prefrontal si conectivitatea sa slaba cu regiunile de recompensare a creierului explica comportamentul aparent impulsiv si riscant al adolescentilor. Dar, un studiu recent, care va fi publicat in Developmental Cognitive Neuroscience, provoaca aceasta interpretare si ofera una inedita.
Cercetatorii au analizat dovezile care sustin aceasta idee si au constatat ca s-a interpretat gresit comportamentul exploratoriu al adolescentilor drept impulsiv si lipsit de control. In schimb, analiza lor sugereaza ca
o mare parte din impulsivitatea adolescentului este de fapt un comportament ghidat de dorinta de a invata despre lume.
"Nu cu mult timp in urma, explicatia pentru comportamentul adolescentului se reducea la hormoni agresivi", a declarat autorul principal, Daniel Romer, de la Universitatea din Pennsylvania. "Cortexul prefrontal nu este pe deplin dezvoltat. Neurologii au interpretat rapid ceea ce parea a fi o caracteristica a creierului in curs de dezvoltare ca o dovada a stereotipurilor privind asumarea riscurilor in randul adolescentilor. Dar aceste comportamente nu sunt simptome ale unui deficit cerebral."
Autorii observa ca teoria dezvoltarii creierului nu ia in considerare implicatiile diferitelor tipuri de riscuri. Adolescentii au o atractie sporita fata de experientele romantice si incitante, 'cauta senzatii', si acest comportament atinge un varf in timpul adolescentei. Dar adolescentii care manifesta aceasta singura tendinta nu sunt in mod necesar mai susceptibili sa sufere de probleme, cum ar fi consumul de substante sau dependenta de jocurile de noroc. De fapt, autorii au remarcat faptul ca cresterea nivelului neurotransmitatorului dopamina, care poate sta la baza cresterii efortului de cautare a senzatiilor noi, sprijina, de asemenea, capacitatea creierului de a exercita un control mai mare si de a invata din experienta.
"Ce se intampla este faptul ca adolescentii nu au experienta. Ei incearca lucruri pentru prima data - cum ar fi sa invete cum sa conduca. De asemenea, incearca droguri, sa decida ce sa poarte si cu cine sa stea impreuna. Pentru unii tineri, acest lucru duce la probleme. Dar cand incerci lucrurile pentru prima data, uneori faci greseli. Cercetatorii au interpretat acest lucru ca o lipsa de control, cand pentru majoritatea tinerilor este doar explorare," a spus Romer.
Dezvoltarea creierului si asumarea de riscuri
Stereotipul adolescentului care risca se bazeaza mai mult pe cresterea unui astfel de comportament in adolescenta decat pe prevalenta acestuia. "Pentru marea majoritate a adolescentilor aceasta perioada de dezvoltare trece fara dependenta de substante, infectie cu transmitere sexuala, sarcina, omucidere, depresie, suicid sau moarte din cauza accidentelor auto", spun cercetatorii .
Exista un grup mai mic de adolescenti - cei care manifesta comportament impulsiv si au un control cognitiv slab - care sunt cel mai expusi riscului unor rezultate nesanatoase. Adolescentii cu probleme de control al impulsurilor pot fi adesea identificati la varsta de patru sau cinci ani si sunt mai inclinati sa experimenteze pericolele adolescentei, spun autorii.
Cercetari suplimentare sunt in mod clar necesare pentru a intelege dezvoltarea creierului tinerilor care sunt la risc pentru efecte adverse, ca anomalii ale dezvoltarii creierului care sunt legate de diferite conditii neuropsihiatrice. Acestea ne vor ajuta sa intelegem nu numai ce face din adolescenta o perioada de crestere, dar si de risc.
Un model alternativ
Autorii propun un model alternativ care subliniaza rolul pe care il joaca riscul si experienta dobandita in dezvoltarea adolescentilor. Acest model explica o mare parte a cresterii aparente a asumarii riscului de catre adolescenti ca fiind "o nevoie adaptiva de a castiga experienta necesara pentru a-si asuma rolurile si comportamentele adultilor". Aceasta experienta schimba in cele din urma modul in care oamenii se gandesc la riscuri si duce la dezvoltarea comportamentelor care evita riscurile.
"Motivul pentru care adolescentii cauta noul si exploreaza este pentru a isi construi experienta astfel incat sa se descurce mai bine in luarea deciziilor dificile si riscante in viata adulta - decizii precum "Ar trebui sa imi iau o slujba" sau "Ar trebui sa ma casatoresc cu aceasta persoana?" Nu exista nicio indoiala ca aceasta perioada de dezvoltare este o provocare pentru parinti, dar asta nu inseamna ca creierul adolescent este intr-un fel deficitar sau lipsit de control," a adaugat Romer.
