Intrebarea inca intriga oamenii de stiinta, insa exista in prezent mai multe teorii si indicii care ar explica nevoia noastra pentru somnul zilnic, noteaza BBC. Unul dintre aceste indicii, poate cel mai evident, este faptul ca ne simtim cu totii mai bine dupa un somn nocturn bun, si mult mai rau daca nu avem parte de odihna. La oameni, nevoia de somn este atat de puternica incat, dupa cateva zile, nimic nu te mai poate tine treaz. Dupa mai multe zile, oamenii se plang de stari confuze, uitare si halucinatii. Numarul record de zile inregistrat de cineva este de 11 zile fara somn.Insa a spune ca dormim pentru ca suntem obositi este la fel cu a spune ca mancam pentru ca ne e foame - intrebarea care se pune este de ce avem nevoie de somn, nu de ce o facem. Adjuvant al memoriei O teorie care a fost lansata in ultimii ani este ca somnul ne ajuta sa procesam si sa consolidam amintiri noi, ca un "serviciu de mentenanta". De exemplu, cercetatori de la Universitatea din California a dat voluntarilor teste de aptitudini precum memorarea unor secvente proiectate pe un computer. Jumatate dintre ei au invatat aceste patternuri dimineata si jumatatea in timpul serii. Pentru a le testa memoria, i-au chemat inapoi in laborator; cei care au invatat dimineata s-au intors dupa o zi intreaga in care au stat trezi, cei de seara s-au intors dupa o noapte de somn. Asa cum era de asteptat, cei care au fost lasati sa doarma si-au amintit mai bine. Comparatii similare au indicat ca memoria este ajutata si de somnul de dupa-amiaza. O alta teorie legata de memorie este ca somnul ne ajuta prin reimprospatarea si reorganizarea amintirilor fara a interveni in gandurile din timpul starii active. Acest lucru a fost demonstrat de cateva cercetari care au presupus inregistrarea activitatii cerebrale. De exemplu, o cercetare efectuata pe sobolani, in care animalele au fost invatate sa isi gaseasca drumul printr-un labirint, a aratat ca aceleasi model de comportament a fost produs de creierul lor in timpul somnului, precum si in timpul zilei cand chiar efectuau sarcina pe care au aveau. Odihna ajuta si in cazul unor experiente neplacute. Un studiu publicat anul trecut tot de cei de la Universitatea din California a sugerat ca in timpul somnului creierul proceseaza amintirile unor evenimente neplacute sau traumatizante, "rezolvandu-le". Visele Unele teorii sugereaza ca visele sunt produse prin activarea aleatorie a unor amintiri pentru a le mentine vii. Acest lucru ar putea explica de ce privarea de somn duce in unele cazuri la halucinatii. Fara oportunitatea de reorganizare a amintirilor in timpul somnului, visele apar in viata diurna, facand dificila diferentierea intre realitate si viata interioara. Insa mare parte dintre aceste teorii sunt doar speculative. O parte dintre oamenii de stiinta sustin, dimpotriva, ca somnul nu are rol de revigorare. Mai mult, ei sustin ca insasi intrebarea "de ce dormim?" este gresita, si ca intrebarea care se pune de fapt este "de ce suntem treji?" Insa un lucru este sigur - nu numai ca trebuie sa dormim, insa este si foarte bine pentru minte si corp. Desi toata lumea are nevoie de cantitati diferite somn, media este de circa 7 ore - iar oamenii care dorm mult mai putin decat atat au un risc mai ridicat sa sufere de diferite boli, cum ar fi cele de inima, si, in definitiv, sa traiasca mai putin.
