Multi oameni cred ca de rosul unghiilor este un obicei ce se manifesta pe fond nervos, insa cercetarile de specialitate arata ca forta motrice a acestui obicei nu este anxietatea, conform un studiu recent publicat in revista de specialitate Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, scrie scientificamerican.com. Persoanele care isi rod unghiile, isi rup firele de par si isi scarpina excesiv pielea sunt, de cele mai multe ori, perfectionisti, iar actiunile lor ii ajuta la calmare, alungarea plictiselii, iritarii si nemultumirii. Studiile arata ca 1 din 20 de persoane sufera de astfel de tulburari obsesivo-compulsive ce sunt legate de ticurile nervoase, si care ii angajeaza pe suferinzi in comportamente precum smulgerea firelor de par, ruperea anumitor eruptii ale pielii si roaderea unghiilor, pana se produce senzatia de durere. Comportamentul repetitiv este extrem de dificil de corectat si, in ciuda rezultatelor care atesta acest lucru din punct de vedere stiintific, multi oameni continua sa creada ca cei care sufera de astfel de tulburari comportamentale sunt prea slabi pentru a isi depasi conditia. La studiul in urma caruia specialistii au constatat ca perfectionismul, mai degraba decat anxietatea, este problema care sta la baza tulburarilor comportamentale de acest fel, au participat 48 de persoane dintre care numai jumatate aveau astfel de tulburari. Toti participantii au fost observati la nivel comportamental, in administrarea emotiilor si manifestarea abilitatillor organizatorice. Dintre toti acestia, cei care aveau tulburari comportamentale s-au remarcat ca fiind perfectionisti, indicand tendinta de a planifica orice activitate mai mult decat este necesar, de a se surmena si a se frustra foarte rapid, chiar in lipsa manifestarii activitatilor. Pentru a observa comportamentul in mai multe situatii, cercetatorii au pus subiectii in patru stadii emotionale: pentru a manifesta stresul, participantilor li s-a pus un film ce avea ca subiect prabusirea unui avion; pentru a manifesta relaxarea, participantii au vizionat un film cu valuri; pentru a obtine frustrare, cercetatorii au expus participantii la un puzzle dificil spunandu-le ca este simplu; si, in fine, pentru a evoca plictiseala, participantii au fost pusi sa stea singuri intr-o camera. In toate aceste situatii participantii care sufereau de tulburari de comportament si-au manifestat inclinatia de a se angaja in astfel de obiceiuri daunatoare, cu exceptia cazului in care au vizionat filmul relaxant. Conform rezultatelor cercetarii, stresul este departe de a fi singura cauza care sta la baza manifestarii tulburarilor comportamentale. Plictiseala si frustrarea sunt factori mult mai importanti pentru o personalitate care are inclinatii perfectioniste, si acesti factori declanseaza in astfel de persoane tulburarile mentionate, facandu-i sa se simta mai bine temporar, poate pentru ca isi satisfac nevoia perfectionista de a face ceva mai degraba decat nimic, chiar platind pretul de a se simti rusinati si vinovati in urma acestor comportamente.
