Defibrilator: ce este, cum funcționează și când se utilizează
Stopul cardiac este una dintre cele mai frecvente și periculoase urgențe medicale, cauzând milioane de decese anual la nivel mondial. În astfel de situații, fiecare secundă contează. Studiile arată că defibrilarea rapidă în primele minute de la colaps poate crește semnificativ șansele de supraviețuire ale pacientului. Acest articol își propune să explice ce este un defibrilator, cum funcționează, cine îl poate folosi și când este recomandată utilizarea sa.
Ce este defibrilatorul?
Defibrilatorul este un dispozitiv medical esențial folosit pentru a restabili ritmul normal al inimii în cazul unor tulburări grave de ritm, precum fibrilația ventriculară sau tahicardia ventriculară fără puls. Aceste aritmii pot duce rapid la stop cardiac și moarte dacă nu sunt tratate imediat. Defibrilatorul livrează un șoc electric controlat inimii pentru a opri activitatea haotică și a permite reluarea unui ritm cardiac organizat.
Există mai multe tipuri de defibrilatoare, fiecare cu un rol specific. Cele mai cunoscute sunt defibrilatoarele externe automate (AED), disponibile în spații publice și ușor de folosit chiar și de persoane fără pregătire medicală. Defibrilatoarele semiautomate sunt similare, dar solicită intervenția utilizatorului pentru livrarea șocului. Defibrilatoarele interne (ICD) sunt dispozitive implantabile care monitorizează permanent ritmul cardiac și aplică șocuri automat când detectează aritmii.
Mai există și defibrilatoarele manuale, folosite în spitale sau ambulanțe de personal medical instruit. Acestea permit analiza EKG, alegerea energiei și sincronizarea exactă a șocului.
Tabel comparativ: tipuri de defibrilatoare
| Tip de defibrilator | Utilizator | Locație tipică | Modul de operare |
| AED (automat) | Public larg | Spații publice | Analizează și șochează automat |
| Semiautomat | Personal instruit | Ambulanțe, spitale | Analizează, cere confirmare |
| Manual profesional | Medici, paramedici | UPU, ATI, ambulanță | EKG complet, control total |
| Intern (ICD) | Implantat pacientului | Sub piele (torace) | Monitorizează și aplică șoc automat |
Cum funcționează un defibrilator?
Funcționarea unui defibrilator se bazează pe un principiu electric simplu, dar extrem de eficient: administrarea unui impuls electric controlat care întrerupe activitatea electrică haotică a inimii. În cazul aritmiilor severe, mușchiul cardiac nu mai pompează eficient sângele, iar circulația se oprește. Prin livrarea șocului, defibrilatorul permite sistemului de conducere electrică a inimii să își reia ritmul natural.
Defibrilatoarele externe automate (AED) au un algoritm integrat care analizează ritmul cardiac prin intermediul electrozilor lipiți pe pieptul pacientului. Dacă este detectată o aritmie șocabilă, dispozitivul anunță vocal și vizual că urmează livrarea șocului. Unele modele aplică șocul automat, altele cer apăsarea unui buton.
Pentru defibrilatoarele manuale, operatorul decide când și câtă energie electrică să administreze, în funcție de interpretarea traseului EKG. Acest tip de defibrilare este sincronizată pentru a evita aplicarea șocului în momentul greșit al ciclului cardiac.
Componente principale ale unui defibrilator:
- Electrozi adezivi (pad-uri) sau palete (la cele manuale);
- Baterie sau sursă de curent;
- Unitate de analiză a ritmului cardiac;
- Ecran sau afișaj pentru instrucțiuni;
- Buton de șoc (la cele semiautomate/manuale).
Etapele generale de funcționare:
- Pornirea defibrilatorului;
- Aplicarea electrozilor pe piept;
- Analiza automată a ritmului;
- Decizie privind șocul;
- Administrarea șocului (automat sau manual);
- Reluarea RCP (resucitare cardio-pulmonara) dacă este cazul.
Această secvență trebuie parcursă rapid - ideal, în mai puțin de 2 minute de la colapsul pacientului.
Când se utilizează defibrilatorul?
Defibrilatorul este folosit în situații critice, când o persoană intră în stop cardiac brusc cauzat de aritmii ventriculare severe. Cele mai comune aritmii în care defibrilarea este eficientă sunt:
- Fibrilația ventriculară (FV) - activitate electrică haotică și ineficientă a ventriculelor;
- Tahicardia ventriculară fără puls (TV) - ritm rapid care nu mai permite contracții eficiente.
În aceste cazuri, inima nu mai pompează sânge, iar intervenția în primele minute este vitală. Pe de altă parte, există situații în care defibrilarea NU este indicată, precum:
- Asistolia - lipsa totală a activității electrice (linie plată pe EKG);
- Activitate electrică fără puls (PEA) - inimă cu impulsuri, dar fără contracție mecanică.
Ritmuri șocabile vs. non-șocabile
| Ritm cardiac | Se administrează șoc? | Comentariu |
| Fibrilație ventriculară | Da | Risc major de moarte; necesită defibrilare rapidă |
| Tahicardie ventriculară | Da (fără puls) | Numai dacă pacientul nu are puls |
| Asistolie | Nu | Se aplică RCP și tratament medicamentos |
| Activitate electrică fără puls | Nu | Se administrează RCP, nu defibrilare |
Important: defibrilarea NU înlocuiește masajul cardiac, ci se face în paralel cu RCP până la reluarea activității cardiace spontane.
Cum se utilizează un defibrilator extern automat (AED)?
AED-ul este gândit pentru a fi folosit de orice persoană, indiferent de pregătirea medicală. Majoritatea dispozitivelor oferă instrucțiuni vocale și/sau vizuale, pas cu pas. Cu toate acestea, cunoașterea pașilor crește eficiența intervenției.
Pași esențiali:
- Asigură-ți siguranța personală și a victimei:
Evită contactul cu apă, curent sau alte pericole. - Verifică starea victimei și sună la 112:
Verifică dacă respiră și are puls. Dacă nu, cere ajutor și sună imediat la serviciile de urgență. - Deschide și pornește AED-ul:
Apasă butonul de pornire. Urmează instrucțiunile audio. - Aplică electrozii pe pieptul gol al pacientului:
Un electrod se pune sub clavicula dreaptă, celălalt sub sânul stâng. - Nu atinge pacientul în timpul analizei:
AED-ul va analiza ritmul cardiac și va decide dacă șocul este necesar. - Administrează șocul dacă este recomandat:
Unele AED-uri aplică șocul automat, altele cer apăsarea unui buton. - Reîncepe RCP imediat după șoc:
Efectuează compresii toracice (100-120/minut) și ventilații 30:2.
Poziționarea corectă a electrozilor AED
| Electrod | Poziție pe piept |
| Electrod superior | Sub clavicula dreaptă (partea dreaptă sus) |
| Electrod inferior | Sub sânul stâng, în linie axilară |
AED-ul poate fi utilizat și pe copii cu vârsta peste 1 an, folosind pad-uri pediatrice (dacă sunt disponibile).
Cine poate folosi un defibrilator?
Defibrilatoarele automate (AED) sunt concepute pentru a fi utilizate de publicul larg, fără cunoștințe medicale. De aceea sunt amplasate în spații publice și sunt însoțite de instrucțiuni clare și automate. Totuși, participarea la cursuri de prim ajutor este recomandată pentru creșterea eficienței intervenției.
Pe de altă parte, defibrilatoarele manuale sunt folosite de personal medical specializat (medici, paramedici, asistente) și necesită interpretare EKG și decizii clinice rapide.
Există și cursuri speciale de formare pentru polițiști, pompieri, personal din școli sau aeroporturi, pentru a asigura reacția rapidă în caz de urgență.
AED-ul este construit astfel încât să nu permită aplicarea unui șoc dacă ritmul cardiac nu necesită acest lucru, deci nu poate face rău accidental.
Unde sunt amplasate defibrilatoarele externe?
Defibrilatoarele externe automate (AED) sunt instalate în tot mai multe locuri publice, în special în țările cu programe active de educație pentru resuscitare și sănătate comunitară. Scopul este ca un AED să fie disponibil în mai puțin de 3 minute de mers pe jos în orice zonă aglomerată.
Aceste dispozitive sunt montate pe pereți vizibili, cu pictograme universale, în cutii transparente. Pot fi accesate fără cheie și declanșează uneori o alarmă la deschidere (pentru alertarea personalului de pază). În unele țări, localizarea lor este integrată în aplicații mobile de urgență.
Locuri frecvente unde găsim AED-uri:
| Locație | De ce? |
| Aeroporturi | Trafic intens, timp lung de reacție medicală |
| Gări/stații de metrou | Aglomerație, stres, risc cardiac crescut |
| Mall-uri, hipermarketuri | Număr mare de vizitatori zilnic |
| Săli de sport | Efort intens → risc de stop cardiac |
| Școli și universități | Necesitate legală în unele țări |
| Sediile instituțiilor | Angajați numeroși, vârstă variată |
Amplasarea lor trebuie însoțită de panouri informative și de personal instruit, chiar dacă orice cetățean poate folosi AED-ul.
Diferențe între AED și defibrilatorul intern (ICD)
În timp ce AED-ul este un aparat extern utilizat în urgențe, defibrilatorul intern (ICD - Implantable Cardioverter Defibrillator) este un dispozitiv implantabil care monitorizează permanent activitatea electrică a inimii și aplică automat șocuri dacă detectează aritmii periculoase.
ICD-ul este recomandat pacienților cu risc crescut de stop cardiac - cum ar fi cei cu infarct miocardic sever, cardiomiopatie sau fibrilații recurente. El acționează independent și oferă o protecție constantă, inclusiv în somn.
Tabel comparativ: AED vs ICD
| Caracteristică | AED (automat extern) | ICD (intern implantabil) |
| Locație | Extern, spații publice | Intern, sub piele |
| Cine îl folosește? | Oricine (inclusiv persoane necalificate) | Automată, fără intervenție umană |
| Când se utilizează? | Doar în caz de stop cardiac | Când apare o aritmie, oricând |
| Necesită analiză? | Da, analiză ritm înainte de șoc | Da, analiză permanentă |
| Cost | Accesibil pentru instituții | Cost ridicat, presupune operație |
Riscuri, precauții și contraindicații
Deși AED-urile sunt sigure, există câteva reguli de siguranță care trebuie respectate în utilizare:
- Nu atinge pacientul în timpul analizei sau șocului - acest lucru poate afecta acuratețea analizei sau poate pune utilizatorul în pericol;
- Evită utilizarea pe suprafețe ude sau metalice - riscuri de electrocutare;
- Îndepărtează plasturi transdermici (ex. nitroglicerină) înainte de aplicarea electrozilor;
- La pacienții cu stimulator cardiac, nu așeza pad-ul direct peste dispozitivul implantat.
AED-ul nu aplică șoc dacă ritmul pacientului nu este șocabil - un sistem de protecție care previne utilizarea incorectă.
Precauții esențiale:
- Nu folosi AED în apă sau pe o victimă udă;
- Nu administra șocuri repetate fără analiză;
- Asigură-te că electrozii sunt bine lipiți pe pielea uscată;
- Continuă RCP între șocuri dacă pacientul nu revine.
Întrebări frecvente (FAQ)
Iată care sunt unele dintre cele mai frecvente întrebări referitoare la utilizarea defibrilatoarelor:
Ce se întâmplă dacă folosesc AED pe cineva care nu are nevoie?
AED-ul analizează ritmul cardiac și nu permite aplicarea șocului dacă nu este necesar. Nu există riscul de a face rău.
Pot folosi AED pe un copil?
Da. Pentru copiii peste 1 an se pot folosi AED-uri standard. Ideal, se folosesc pad-uri pediatrice care reglează energia șocului.
Este AED periculos pentru persoanele cu stimulator cardiac?
Nu, dar trebuie aplicat corect. Evită plasarea electrozilor direct peste dispozitivul implantat.
Ce fac dacă pacientul are mult păr pe piept?
Părul în exces poate împiedica contactul eficient. Dacă ai un aparat de ras în trusa AED (de obicei există), rade rapid zona de aplicare.
Am nevoie de autorizare pentru a folosi un AED?
Nu. În majoritatea țărilor, utilizarea AED-ului este permisă oricui, fără riscuri legale, în caz de urgență.
Defibrilatorul este una dintre cele mai importante inovații medicale în lupta împotriva stopului cardiac brusc. Fie că este extern, intern sau portabil, acest dispozitiv salvează mii de vieți în fiecare zi, cu condiția să fie utilizat la timp. Accesul public la AED-uri și educația în prim ajutor sunt pași esențiali pentru a crește șansele de supraviețuire ale victimelor. Cunoașterea modului de funcționare și utilizare a defibrilatorului ar trebui să devină parte din cultura civică a fiecărui cetățean.
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- British Heart Foundation. “Defibrillators.” British Heart Foundation, 2019, www.bhf.org.uk/how-you-can-help/how-to-save-a-life/defibrillators, accesat la 1.08.2025;
- Cleveland Clinic. “Defibrillator: Types, Uses and Purpose.” Cleveland Clinic, 5 Oct. 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/23020-defibrillator, accesat la 1.08.2025;
- NIH. “Defibrillators - What Are Defibrillators? | NHLBI, NIH.” Www.nhlbi.nih.gov, 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/defibrillators, accesat la 1.08.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Mușchi: funcții, rol, importanță pentru organism
Mușchii reprezintă o componentă esențială a corpului uman, contribuind la mișcare, susținerea posturii și funcționarea organelor interne. Sistemul muscular este interconectat cu celelalte sisteme ale organismului și influențează sănătatea generală. Fiecare acțiune conștientă sau in...
Mediastin: funcții, rol, importanță pentru organism
Mediastinul este o regiune anatomică centrală esențială pentru funcționarea corectă a mai multor sisteme vitale ale organismului. Situat între cei doi plămâni, acesta găzduiește inima, vasele mari, esofagul, traheea și numeroși ganglioni limfatici. În ciuda dimensiunii sale relativ red...
Abdomen: funcții, rol, importanță pentru organism
Abdomenul este o regiune anatomică centrală, localizată între torace și pelvis, care adăpostește numeroase organe vitale pentru funcționarea întregului organism. Fiind un spațiu complex, ce cuprinde sisteme digestive, excretoare, endocrine și vasculare, abdomenul reprezintă un punct noda...