Care este ritmul cardiac normal și ce trebuie sa știi despre acesta?

Cardiologie
04 Mai 2022
Autor: Echipa medicală MedLife
care este ritmul cardiac normal si ce trebuie sa stii despre acesta

Ritmul cardiac este pulsul, acele pulsații ale sângelui pe care le resimțim în mai multe zone ale corpului. În mod normal, la un organism sănătos, pulsul scade în perioadele de repaus și crește în timpul activităților fizice, pentru că în timpul efortului organismul are nevoie de o oxigenare mai puternică.

Este important să știm dacă ritmul nostru cardiac este normal, iar dacă nu se încadrează în limitele normale trebuie identificată cauza și eventual urmată o strategie terapeutică recomandată de medicul cardiolog.

Sunt mai mulți factori care determină modificarea pulsului:

  • vârsta;
  • fumatul;
  • alcoolul;
  • temperatura;
  • tratamentele medicamentoase;
  • poziția corpului;
  • emoțiile/stresul;
  • greutatea.

Cum se măsoară ritmul cardiac?

Ritmul cardiac poate fi măsurat în mai multe părți ale corpului: încheietură, partea laterală a gâtului, zona inghinală, partea de sus a piciorului. Tot ce trebuie făcut este să se apese cu degetul pe zona respectivă și să se numere câte bătăi sunt în 60 de secunde. Unii cardiologi susțin că înainte de a măsura ritmul cardiac trebuie să stăm relaxați cel puțin 10 minute. Un ritm cardiac prea mare pune o presiune sporită pe inimă, dar și pe alte organe. Persoanele care au o bună condiție fizică și atleții pot avea un ritm cardiac de 40 de bătăi pe minut. Pentru adulții cu vârsta de peste 18 ani, ritmul cardiac măsurat în stare de repaus este între 60-100 de bătăi pe minut.

Ritmul cardiac se măsoară cu ajutorul unui EKG (electrocardiogramă). Este un test nedureros și neinvaziv, cu ajutorul căruia se poate observa fiecare semnal electric al inimii, adică fiecare bătaie. Pe o hârtie specială se imprimă activitatea inimii sub forma unor grafice care reprezintă modul în care inima reacționează la impulsurile electromagnetice. Electrocardiograma ajută la identificarea afecțiunilor cardiace.

Care este ritmul cardiac normal în funcție de vârstă?

Unul dintre factorii care influențează ritmul cardiac este vârsta. Iată care este ritmul cardiac normal la copii, la adulți și la seniori.

Ritmul cardiac normal la copii

La copii este normal un puls mai mare decât la adulți. De exemplu, în cazul unui copil cu vârsta între 6-15 ani, pulsul are valori normale dacă este cuprins între 70-100 bătăi pe minut. Iată și alte valori:

  • nou-născut: între 100-170 bătăi pe minut;
  • bebeluș (6 luni- 2 ani): 90-130 bătăi pe minut;
  • copii cu vârsta între 2-4 ani: 80-120 bătăi pe minut;
  • copii cu vârsta între 4-6 ani: 70-110 bătăi pe minut;
  • copii cu vârsta peste 10 ani: 60-100 bătăi pe minut.

Ritmul cardiac normal la adulți

Efortul fizic înseamnă că inima ajunge la frecvența maximă a bătăilor. În cazul unui adult (bărbat) care face sport, pulsul poate ajunge la 190 de bătăi pe minut. Pentru o activitate fizică, această frecvență cardiacă este normal. Dacă însă un adult are în stare de repaus peste 150 puls este o problemă. La fel, un puls de 50 de bătăi pe minut la un adult în stare de somn nu este alarmant. Dar dacă același adult are în stare activă 50 bătăi pe minut poate fi o problemă, este o frecvență cardiacă foarte mică.

Ritmul cardiac normal la vârstnici

În cazul seniorilor, ritmul cardiac normal este considerat următorul

  • Între 60-65 de ani între 80-136 bătăi pe minut. Ritmul cardiac maxim este de 160 de bătăi pe minut.
  • Între 65-70 de ani: între 78-132 bătăi pe minut. Ritmul cardiac maxim este de 155 bătăi pe minut.
  • Peste 70 de ani: între 75-128 bătăi pe minut. Ritmul cardiac maxim este de 150 bătăi pe minut.

De reținut

  • Dacă pulsul ajunge la 40, iar persoana simte amețeli și leșin este posibil să aibă nevoie de un masaj cardiac. Este un caz de urgență medicală, prin urmare trebuie ca pacientul să ajungă la cardiologie.
  • Pentru un puls normal este nevoie de o greutate corporală normală, de cât mai puțin stres, de mișcare, odihnă și de o poziție corectă a corpului.
care este ritmul cardiac normal si ce trebuie sa stii despre acesta

Tulburări de ritm cardiac

Există persoane care suferă de tulburări de ritm cardiac. În general, simptomele acestor tulburări sunt:

  • slăbiciune;
  • amețeală;
  • dificultate respiratorie;
  • puls neregulat;
  • palpitații;
  • dureri toracice/înțepături în zona inimii;
  • paliditate;
  • transpirație abundentă.

Iată care sunt cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac:

Bradicardia

Bradicardia înseamnă bătăi lente ale inimii (sub 60 de bătăi pe minut). Un ritm cardiac mai mic de 60 de bătăi pe minut este considerat normal în cazul tinerilor sau a persoanelor care practică sportul. Tipul acesta de bradicardie nu este periculos decât dacă bătăile inimii scad sub 40. Bradicardia este cauzată de afecțiuni care întrerup formarea impulsurilor electrice normale. Poate fi vorba despre boli coronariene, endocardită, miocardită.

Bradicardia se manifestă prin

  • amețeală;
  • dispnee;
  • oboseală;
  • dureri în piept;
  • probleme de concentrare;
  • lipotimie.

Tahicardia

Tahicardia presupune bătăi accelerate ale inimii în stare de repaus (peste 100 de bătăi pe minut). Sunt mai multe cauze care pot declanșa tahicardia:

  • o afecțiune cardiacă;
  • malformație congenitală cardiacă;
  • anemie;
  • stres puternic;
  • consum exagerat de alcool, băuturi energizante;
  • fumat;
  • hipertensiune arterială.

Tahicardia se manifestă prin:

  • amețeală;
  • dificultate respiratorie;
  • palpitații;
  • dureri în piept;
  • leșin.

Dacă nu este tratată la timp sau corespunzător, tahicardia poate duce la insuficiență cardiacă, infarct, accident vascular cerebral, stop cardio-respirator.

Aritmie cardiacă

Aritmia cardiacă este termenul medical folosit pentru bătăile neregulate ale inimii, sau pentru un ritm cardiac anormal. Unele aritmii nu au simptome, altele au:

  • palpitații;
  • amețeală;
  • oboseală extremă;
  • transpirație;
  • leșin;
  • dificultate respiratorie.

Sunt multe cauze ale aritmiilor:

  • cardiopatie ischemică;
  • hipertensiune arterială;
  • dezechilibre electrolitice la nivelul vaselor de sânge;
  • după un infarct miocardic;
  • o consecință a unei intervenții chirurgicale cardiace.

Diagnosticarea tulburărilor de ritm cardiac

În cazul tulburărilor de ritm cardiac, medicul cardiolog face un examen fizic, ascultă inima cu un stetoscop și află care sunt simptomele pacientului. Pentru confirmarea unui diagnostic poate să apeleze la mai multe metode de diagnosticare:

  • electrocardiogramă (EKG): este o investigație care arată într-un grafic impulsurile electrice ale inimii;
  • ecografie cardiacă: ajută la identificarea unor zone ale inimii care nu funcționează corespunzător. De asemenea, se mai pot depista malformații sau eventualele probleme de la nivelul mușchiului cardiac;
  • holter EKG: este un dispozitiv portabil care monitorizează inima pacientului vreme de 24 de ore (sau mai mult). Astfel se pot surprinde aritmiile care în mod normal nu se pot prinde la o electrocardiogramă;
  • test de stres/efort: este o investigație în cursul căreia se evaluează activitatea inimii, în condiții de efort fizic intens (alergat pe bandă, sau mers pe bicicletă);
  • RMN/ tomografie computerizată: sunt teste imagistice care ajută medicul să vadă inima și circulația cardiacă în detaliu;
  • coronarografie: medicul introduce o substanță de contrast în artere, cu un cateter și astfel se văd eventualele blocaje sau anomaliile vaselor de sânge.
care este ritmul cardiac normal si ce trebuie sa stii despre acesta

Cum putem menține un ritm cardiac normal?

Ritmul cardiac poate fi influențat de fumat, hipertensiune arterială, colesterol mărit, sedentarism, obezitate, factori genetici, sex (bărbații sunt predispuși să dezvolte boli cardiovasculare la o vârstă mai tânără), vârsta (cu cât o persoană crește în vârstă cu atât este mai predispusă să dezvolte boli cardiovasculare).

Putem avea un ritm cardiac normal dacă ținem seama de câteva măsuri la îndemână:

  • fă-ți analize de laborator periodic, cel mai indicat este o dată pe an, dacă medicul nu recomandă altfel. Este esențial să menții colesterolul, trigliceridele și glicemia în limite normale.
  • tensiunea arterială trebuie monitorizată, mai ales la persoanele de peste 45 de ani. Tensiunea arterială normală la adulți nu trebuie să depășească 120/80 mmHg.
  • nu întrerupe tratamentele de tensiune, sau de colesterol.
  • informează-te de ce medicamentele pe care le iei sunt benefice pentru tine.
  • renunță la fumat: fumatul influențează în mod direct infarctul, obezitatea, glicemia crescută, colesterolul ridicat.
  • nu face exces de alcool.
  • informează-te dacă folosești contraceptive orale, pentru că acestea cresc riscul de a dezvolta o boală de inimă.
  • controlează-ți greutatea corporală: un IMC mai mare de 25-30 kg/m2 crește riscul de boală cardiacă.
  • scade colesterolul prin consum de fibre: fibrele ajută la diminuarea colesterolului LDL.
  • consumă roșii: sucul de roșii diminuează colesterolul mărit.
  • ține stresul sub control: este important să înveți să te detensionezi (mergi pe jos, urcă scări, fă mișcări ușoare).
  • evită depresia: depresia crește riscul apariției bolilor de inimă.

Bibliografie

  1. “2 Easy, Accurate Ways to Measure Your Heart Rate.” Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org
  2. “Pulse and Heart Rate: What’s Normal?” Cleveland Clinic, 2018, https://my.clevelandclinic.org
  3. “Heart Health: What Is a Healthy and Normal Heart Rate?” OnHealth, OnHealth, 6 Apr. 2022, www.onhealth.com
  4. MacGill, Markus. “What Should My Heart Rate Be?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 20 Jan. 2021, www.medicalnewstoday.com
  5. “What Your Heart Rate Is Telling You - Harvard Health.” Harvard Health, Harvard Health, 12 Dec. 2015, www.health.harvard.edu
  6. NHS Choices. How Do I Check My Pulse? 2022, www.nhs.uk

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării