Diagnosticarea infecțiilor tractului urinar la copii

Ce rol are ecografia în diagnosticarea infecțiilor tractului urinar la copii

Ecografia este examenul gold-standard folosit pentru evaluarea inițială a rinichilor și a tractului urinar. Constă într-o procedură non-invazivă, versatilă și relativ economică, care utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a produce imagini în timp real ale regiunii inspectate, permițând detectarea dilatărilor și anomaliilor tractului urinar, dimensiunile rinichilor, ale corticalei renale, poate identifica gradele de hidronefroza, abcesul renal, prezența calculilor, tumorilor, etc. Valoarea investigației imagistice prin ecografie abdominală urmărește îndrumarea pacientului și direcționarea măsurilor de prevenire a infecțiilor recurente și de evitare a apariției eventualelor cicatrici renale care apar la 10-15% dintre ITU febrile.

Ne propunem să evidențiem principiile și avantajele metodelor imagistice ultrasonografice în ITU la copii. Constatăm că o ecografie inițială a rinichilor și vezicii urinare este de mare valoare, iar examenele mai invazive trebuie selectate cu atenție pentru a identifica pacienții cu risc pentru complicații ulterioare, reducând în același timp stresul și alte consecințe pentru copil.

Datele Societății Americane de Pediatrie (AAP), ale Asociației Europene de Urologie (EAU) precum și Societatea Europeană pentru Urologie Pediatrică (ESPU) recomandă screening-ul tuturor copiilor mici în momentul primei ITU febrile.

Ultrasonografia sau ecografia renală efectuată antenatal poate detecta diferite grade de hidronefroză la făt și odată identificate modificări este necesară reevaluarea ecografică postnatal.

Există și limitări ale ultrasonografiei

Ultrasonografia depinde de generarea de imagini din procesarea și interpretarea rapidă a informațiilor colectate de un traductor și, ca atare, este susceptibilă la apariția artefactelor. Aceste artefacte sunt în mare parte legate de interacțiuni anormale dintre undele sonore și țesuturi sau cavitățile umplute cu aer, producând reprezentări nesigure ale anatomiei lor. Anumite modele de distorsiune, totuși, pot fi utile pentru diagnosticul diferențial în unele situații.

Alte limitări ale ecografiei se datorează caracteristicilor pacientului, în special obezitatea morbidă, prezența gazelor în intestin, leziunile și deformările, care pot afecta captarea imaginilor de înaltă calitate. Această captură poate fi afectată și la copiii cu vezica goală.