Diastema (strungăreaţa): ce este şi ce trebuie să ştii despre ea

Ce este strungăreaţa sau diastema

Diastema (strungăreaţa) este un termen medical folosit pentru a descrie un spațiu sau o distanță între doi dinți. Este cel mai frecvent întâlnită între incisivii centrali superiori dar poate apărea între oricare doi dinți din gură. Diastema poate fi o trăsătură normală și inofensivă pentru unii oameni, dar poate duce, de asemenea, la preocupări funcționale și estetice pentru alții.

Care sunt cauzele apariţiei diastemei 

Diastema poate fi cauzată de diverși factori:

• nepotrivire între dimensiunea maxilarului și dimensiunea dinților - atunci când există o discrepanță între dimensiunea maxilarului și dimensiunea dinților, se pot forma spații; de exemplu, dacă maxilarul este prea mare pentru dinți, pot apărea spații între dinți;
• genetică - istoricul familial poate juca un rol în dezvoltarea diastemei. Dacă părinții sau alți membri ai familiei au spații între dinți, este mai probabil ca și copiii lor să aibă diastemă;
• frenul labial - un fren labial lărgit sau poziționat necorespunzător (țesutul care leagă interiorul buzei superioare de gingie) poate cauza un decalaj între dinții frontali superiori;
• dinți lipsă sau dinți mici - lacunele pot apărea dacă unii dinți lipsesc sau dacă unii dinți sunt mai mici decât media, ceea ce duce la spații între ei;
• obiceiuri - anumite obiceiuri, cum ar fi suptul degetul mare, apăsarea limbii, roaderea unghiilor sau utilizarea prelungită a suzetei la copii pot îndepărta dinții și crea spații; mai mult, şi persoanele ce au piercing în limbă pot dezvolta diastema, deoarece obiectul străin poate exercita presiune asupra dinţilor şi îi poate desprinde, formându-se, astfel, spaţiul nedorit;
• boala parodontală (gingivală) - boala gingivală avansată poate duce la pierderea osului care susține dinții; acest lucru poate face ca dinții să se slăbească și să se deplaseze, creând spații libere;
• creșterea și dezvoltarea - la copii, golurile sunt adesea o parte normală a creșterii și dezvoltării; aceste lacune s-ar putea închide în mod natural pe măsură ce apar dinții permanenți și se dezvoltă arcada dentară;
• deplasarea dinților - orice factor care face ca dinții să se deplaseze din pozițiile lor naturale, cum ar fi o aliniere necorespunzătoare, poate duce la apariția unor spații;
• proceduri dentare - tratamentele dentare și extracțiile pot duce uneori la apariția unor spații dacă dinții se deplasează după îndepărtarea unuia sau mai multor dinți;
• spațierea naturală - unele persoane au în mod natural spații între dinți fără probleme de fond;
• obstrucţii - dacă există o obstrucţie în calea de erupţie a unui dinte, acesta va creşte într-o poziţie anormală, ducând la diastemă.

Ce efecte are diastema (strungăreaţă) 

Diastema poate avea diverse efecte, atât fizice, cât și psihologice. Impactul diastemei variază de la o persoană la alta și poate avea implicații diferite în funcție de mărimea, localizarea și cauza care stau la baza acesteia. Iată câteva efecte potențiale:

• probleme de masticație și mușcătură - golurile dintre dinți pot afecta modul în care o persoană mușcă și mestecă alimentele, ceea ce poate duce la dificultăți în alimentație;
• probleme de vorbire - lacunele semnificative, în special între dinții din față, pot cauza probleme de vorbire, cum ar fi bâlbâieli sau dificultăți în pronunțarea anumitor sunete;
• provocări legate de igiena orală - golurile pot facilita uneori acumularea particulelor de alimente și a plăcii bacteriene, crescând riscul de carii și de boli ale gingiilor dacă nu se menține o igienă orală adecvată;
• probleme de nealiniere și de mușcătură - diastema poate fi asociată cu sau poate duce la malocluzie (alinierea necorespunzătoare a dinților) și probleme de mușcătură, care pot cauza probleme dentare suplimentare în timp;
• probleme ale gingiilor - golurile pot expune mai mult țesut gingival la potențiale traume sau iritații, ceea ce poate duce uneori la sensibilitate gingivală sau alte probleme parodontale;
• probleme cu stima de sine și încrederea în sine - persoanele cu lacune vizibile, în special la nivelul dinților din față, se pot simți stânjenite de aspectul lor; acest lucru poate avea un impact asupra stimei de sine și a încrederii lor, în special în mediile sociale sau profesionale;
• uzura dinților - golurile pot modifica distribuția forțelor în timpul mușcăturii și masticației, ceea ce poate duce la o uzură neuniformă a anumitor dinți;
• deplasarea dinților - în timp, lacunele pot face ca dinții adiacenți să se deplaseze în afara pozițiilor lor normale, ceea ce poate duce la alte probleme de aliniere.

Recomandări

Dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți se confruntă cu diastema și caută sfaturi despre cum să o gestioneze sau să o trateze, iată câteva recomandări:

• consultați un medic stomatolog;
• mențineți o bună igienă orală: spălaţi dinţii de două ori pe zi, utilizaţi un irigator bucal şi apă de gură;
• luați în considerare tratamentul ortodontic;
• explorați opțiunile de stomatologie cosmetică;
• evitați obiceiurile care înrăutățesc lacunele - obiceiuri precum suptul degetului mare, apăsarea limbii sau folosirea suzetei trebuie abordate, în special la copii, pentru a preveni formarea sau agravarea spațiilor;
• purtați aparate de retenție;
• evaluați necesitatea înlocuirii dinților.

Diastema poate fi gestionată și tratată în diferite moduri, în funcție de nevoile și preferințele individuale. Fie că optați pentru un tratament ortodontic, stomatologie cosmetică sau pur și simplu pentru menținerea unei bune igiene orale, consultarea unui medic stomatolog este primul pas pentru a lua o decizie informată. 

Deși nu putem să prevenim apariția tuturor cazurilor de diastemă, știind care sunt cauzele apariției și, în special, obiceiurile dentare necorespunzătoare, părinții ar trebui să își observe copilul, iar în cazul în care există obiceiuri parafuncţionale, precum suptul degetului mare sau împingerea limbii, ar trebui acționat din timp.

De asemenea, vizitele la medicul stomatolog trebuie făcute nu doar atunci când apare o problemă și ne doare un dinte, ci ar trebui să avem regulat un control stomatologic, astfel încât să aflăm din timp problemele la care suntem expuși și, astfel, tratate din timp, vom obține un rezultat mult mai satisfăcător.